Politicienii s-au grăbit să vină la urne încă de la primele ore ale dimineții. Dacă Gabriela Firea s-a prezentat la ra 7. 00, premierul a venit peste o oră. Acesta a votat la o secție din comuna Dobroiești și a fost nevoit să stea la coadă.

Oamenii care stăteau la coadă nu au avut nicio reacție când l-au văzut pe șeful Executivului, însă un tânăr în scaun cu rotile i-a reproșat lui Orban că nu are rampă specială și a făcut cerere de mai multe zile, însă nimănui nu i-a păsat.

„După alegerile parlamentare vom modifica legea şi vom introduce prevederea pe care noi am vrut să o introducem când ne-am angajat răspunderea ca şi guvern, care, din păcate, nu a fost adoptată pentru că atunci a trecut moţiunea de cenzură şi anume aceea ca să nu se mai permită cu 6 luni înainte de alegeri să se facă vize de flotant.

E evident că acest proces de acordare a vizelor de flotant până în ziua votului este un proces de turism electoral. Este clar, nu am niciun dubiu, nu sunt de acord şi acest lucru trebuie să înceteze, cu 6 luni înainte de alegeri nu mai trebuie permisă acordare vizelor de flotant”, a declarat Ludovic Orban, duminică, la plecarea de la Şcoala generală nr. 1 din Dobroeşti, judeţul Ilfov, unde a votat la alegerile locale.

La alegerile de azi, sunt așteptați la urnele de vot peste 18 milioane de români, care îşi pot exercita dreptul de a alege în 18.794 de secţii de votare organizate la nivel naţional, dintre care peste 1.200 în Capitală, cele mai multe în sectoarele 3 şi 6.

Pandemia de COVID-19 a determinat noi reguli de desfăşurare a votului de duminică, pentru prima dată românii fiind nevoiţi să respecte anumite măsuri de protecţie sanitară, pentru a evita răspândirea noului coronavirus.

Tot ca urmare a pandemiei, alegerile, care trebuiau să aibă loc în iunie, au fost amânate, mandatul actualilor aleşi locali fiind prelungit.

Alegeri locale 2020. Ce votează românii

Consiliile locale, judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. În Bucureşti, alegătorii votează pentru desemnarea consiliului local şi primarului sectorului, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi primarului general.

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, primarul general şi preşedintele consiliului judeţean se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.

Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 iulie era de 18.983.585, potrivit ultimei informări a Autorităţii Electorale Permanente.

Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.251.611 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 731.974 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.

Alegeri 2020. ce documente trebui să ai la tine

Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor; cetăţenii români care nu au fost puşi sub interdicţie sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă; cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România.

La alegerile locale, dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz.

Alegătorii votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţa şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (alegătorii cetăţeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetăţeni ai Uniunii Europene).

Potrivit BEC, alegătorul care, până cel târziu în data de 4 septembrie, şi-a stabilit reşedinţa la o altă adresă decât cea de domiciliu şi a solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă votează numai la secţia de votare unde este arondată strada la care îşi are reşedinţa menţionată în actul de identitate, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară, dacă nu a solicitat înscrierea în listele electorale permanente cu adresa de reşedinţă şi se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată adresa de reşedinţă.

La scrutinul de duminică, cetăţenii români îşi exercită dreptul de vot pe baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu sau paşaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din şcolile militare – carnetul de serviciu militar. Actele trebuie să fie valabile în ziua votării.

Alegătorul care deţine un act de identitate al cărui termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 1 martie – 27 septembrie îşi poate exercita dreptul de vot în baza acestuia, a stabilit Biroul Electoral Central.