Social
Alcoolul, un drog legal. El este o adevărată „toxină a sistemelor familiale”. Explicația medicului psihiatru
Sursa: Pixabay Medicul psihiatru Oană Grecu, de la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi, a declarat că alcoolul este o „toxină a sistemelor familiale”, mai exact un drog foarte acceptat și consumat de români. El poate fi un real pericol pentru sănătate.
Medicul psihiatru Oana Grecu, de la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi, consideră că o substanţă psiho-activă legală, cum este alcoolul, accesibilă şi acceptată social, îți poate distruge viața. Doctorul a mai precizat că studiile de specialitate şi statisticile de la nivel naţional şi internaţional sugerează că alcoolul este „virusul” care generează o gamă largă de probleme psihologice, medicale şi sociale - o posibilă „pandemie nevăzută”.
Cu toate astea, medicul a declarat că fiecare este responsabil pentru ce consumă și că există tratamente potrivite pentru alcoolism. „Societatea românească este recunoscută pentru modalitatea în care alcoolul influenţează majoritatea comportamentelor deviante, acesta rămânând un drog legal, acceptat social, fiind accesibil chiar şi pentru minori. Într-un astfel de context, acceptând că nu putem să înlăturăm consumul alcoolului în totalitate, devine foarte importantă prevenţia. În timp ce vârsta de iniţiere în consumul de alcool a scăzut, volumul şi frecvenţa utilizării băuturilor alcoolice sunt pe o linie ascendentă. Mai mult, studiile arată că pandemia COVID-19 a fost asociată cu un consum crescut de alcool în rândul femeilor aflate la vârsta fertilă”, a declarat dr. Oana Grecu.
Tulburările consumului de alcool
În ultimii ani în cadrul Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi a fost înregistrată o creştere a numărului de internări pentru tulburări asociate consumului de alcool.
Ne puteți urmări și pe Google News
sursa: arhivă EVZ
Conform statisticilor spitalului, în anul 2020 au fost evaluaţi clinico-terapeutic 1.551 pacienţi, în anul 2021 au fost 1.691 pacienţi, iar în primele 7 luni ale anului 2022 sunt deja 1.424 pacienţi evaluaţi pentru astfel de tulburări.
La Camera de Gardă a Institutului, în medie, intervalul de urgenţe medicale, cu cel puţin unul dintre diagnosticele legate de alcool, este de 50 - 60%. Consecinţele acestor statistici sunt îngrijorătoare, atât pentru pacienţii care se adresează specialiştilor, cât şi pentru aparţinătorii acestora.„Deşi părinţii îşi pot dori copilul şi îl concep cu toată dragostea, atunci când consumul excesiv de alcool face parte din relaţia de cuplu şi din familia ce urmează a se construi, se naşte un stil de parenting distructiv”, a declarat dr. Oana Grecu.
Cum sunt influențați tinerii
Medicul a declarat că părinții joacă un rol important în creșterea copilului și că acesta poate fi influențat de viciile celor din familie. „Părinţii care se confruntă cu probleme legate de alcool sunt opusul celor care ar trebui să îndeplinească nevoile copilului. Aceştia tind să nu transmită căldură şi sensibilitate copiilor. De asemenea, nu le oferă suport şi nici nu demonstrează interes faţă de nevoile copilului. Cele mai des întâlnite trăiri ale copiilor cu părinţi alcoolici sunt neglijarea şi respingerea. În acelaşi timp, copiii primesc mesaje inconsecvente, iar aproape tot ceea ce fac devine invalidat de părinţii, generând un sentiment de inadecvare”, consideră dr. Oana Grecu.
„Studiile arată că, în general, spre deosebire de copiii părinţilor neconsumatori, cei care provin din familii în care se consumă alcool în exces prezintă riscuri mai mari să dezvolte diferite probleme psiho-sociale: reactivitate emoţională ridicată şi nevrotism ridicat; frică intensă legată de stimulii externi, pentru că nu se simt în siguranţă; stil de ataşament evitant-anxios, pentru că părinţii nu răspund în mod adecvat la nevoile emoţionale ale copilului, iar acest lucru le afectează şi relaţiile de cuplu de mai târziu; pentru că nu au un model sănătos şi suportiv, aceştia nu-şi pot dezvolta coerent abilităţile sociale; nu-şi dezvoltă mecanisme de gestionare a problemelor şi nici nu-şi pot înţelege sau regla emoţiile într-un mod adaptativ; vor resimţi stresul mult mai intens, iar şansele de a scădea stima de sine sunt ridicate; sunt mai puţin cooperanţi, mai puţin autonomi şi mai puţin fericiţi pe parcursul vieţii; tind să aibă performanţe mai scăzute în mediul academic; tind să-şi asume responsabilităţi parentale mult prea devreme, iar acest lucru îi privează de bucuria copilăriei”, a afirmat dr. Grecu, potrivit stiripesurse.
Recomandările noastre
