Străinu Cercel s-a apărat într-o scrisoare deschisă în care a explicat măsurile propuse și a concluzionat: „Reiese clar că intenţia era de protecţie a persoanelor vârstnice care au nevoie de această protecţie socială, nicidecum ideile tendenţioase apărute recent în presă”.

În afară de izolarea persoanelor de peste 65 de ani, Adrian Străinu Cercel a mai vorbit însă despre ceva, peste care s-a aşternut tăcerea. Despre testarea în masă. Pe 7 martie acesta propunea testarea uni număr mare de locuitori ai Capitalei. „Testarea eşantionului de 10.514 bucureşteni este un exist-poll al coronavirusului” – a spus profesorul.  Desigur că după cei 10.000, sigur ar mai fi vrut şi alţii. Testare în masă, aşa cum fac multe ţări deja.

Conform „Mediafax” , în România s-au făcut 28.609 teste în luna aprilie. Adică de şapte ori mai puţin decât testează Italia spre exemplu. Facem 2.857 de teste la un milion de locuitori, spre deosebire de Germania care face 15.850 teste la un milion de locuitori.

Deocamdată, la noi nu se pot face teste la cerere. Nici măcar în clinicile private, contra cost.

Masca, panseluţa şi testul de coronavirus

De ce nu se testează şi la noi la nivelul celorlalte ţări europene care se luptă cu pandemia? De ce se mai cumpără măşti în draci, deşi industria autohtonă poate produce în fiecare zi necesarul care să acopere cererea şi nu se cumpără de banii ăia mai multe teste?

O explicaţie ar putea fi foarte simplă. Vă mai amintiţi de scanadalul panseluţelor plantate în parcurile din Capitală? Se plantau panseluţe, flori neperene, de zeci de milioane de euro. De ce panseluţe? Pentru că nimeni nu le putea număra. Nimeni nu putea face inventarul. Dacă s-au cumpărat atâtea panseluţe, câţi bani s-au dat pe ele...

Acum, vechea panseluţă s-a adaptat la condiţiile de pandemie şi a devenit mască de pus la gură şi nas împotriva coronavirusului. Cine poate număra milioanele de măşti, cele mai multe, ca şi panseluţele, neperene, adică de unică folosinţă, pe care omul le poartă câteva ore şi apoi le aruncă? Cine poate socoti dacă s-au luat măşti de toţi banii declaraţi că s-au dat pe ele?

Pe când cu testele, este cu totul altceva. Testul se face unui om, care are identitate, nume şi prenume. Testul are şi un rezultat. Iar omul care a fost testat trebuie trecut într-un catastif, cu rezultatut testului cu tot. Adică, testele pot fi contabilizate. Ba chiar este obligatoriu să fie contabilizate, pentru că rezultatele lor se comunică la OMS.

Pe când, câte măşti s-au folosit într-o zi, nu interesează pe nimeni.

Să ne reamintim numai de cazul care a făcut vâlvă la sfârşitul lunii martie, când Guvernul României, prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, a încheiat un acord cadru în valoare de 56 de milioane de lei (12 milioane de euro) pentru achiziționarea de măști de protecție. Contractul a fost dat prin încredinţare directă firmei Romwine&Cofee, care nu avea nicio legătură cu comerţul cu materialele sanitare. Firma avea ca obiect principal de activitate „comerț cu produse alimentare, băuturi și produse din tutun, efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe”.  Romwine&Cofee este deținută de o distinsă doamnă bucătăreasă şi are sediul în Uzunu, judeţul Giurgiu. 12 milioane de euro. A numărat cineva măştile pe care s-a dat atâta amar de bani?