Amintim că la 30 octombrie 2020, România și Grecia au primit de la Comisia Europeană un termen de două luni pentru a adopta programele naționale de control al poluării aerului. La subiectul „aer poluat” s-a ajuns în urma numeroaselor cazuri care au fost semnalate mai ales în acest an de bucureşteni.

Aceştia au semnalat în presă şi pe reţelele de socializare că poluarea aerului în Capitală reprezintă o problemă parcă fără rezolvare şi care a scăpat de sub controlul autorităţilor în condiţiile în care în anumite intervale orare (n.r. – mai ales noaptea), aerul devenea foarte toxic. În urma măsurătorilor, s-a constatat depăşirea valorilor-limită de concentrație a poluanților din aerul pe care îl respirăm.

Mesajul lui Nicuşor Dan pentru Comisia Europeană

Astfel, având în faţă posibilitatea declanșării procedurii de sancționare (infringement) a României, pentru nerespectarea indicatorilor asumați, Nicuşor Dan a încercat să rezolve ce putea fi rezolvat în perioada scurtă de la preluarea Primăriei Municipiului Bucureşti. „Continuăm să stingem focuri.

Am răspuns Comisiei Europene pe două proceduri de infringement împotriva României cu privire la calitatea aerului din București. Una legată de problema prafului (PM10), alta legată de poluarea cu oxizi de azot (NO2).

În esență, am solicitat un răgaz pentru a fi judecați pe baza rezultatelor acestui mandat. Am arătat voința noii administrații municipale de a aborda tranșant problema poluării aerului și am informat despre măsuri concrete, deja luate sau pe care le vom lua, pentru a reduce poluarea”, a transmis Nicuşor Dan.

Măsurile propuse pentru reducerea poluării aerului

În mesajul postat pe Facebook, Nicuşor Dan a completat ce alte măsuri a luat pentru a ţine cont de recomandările Comisiei Europene cu privire la poluarea aerului: „Dintre deciziile deja luate și care vor duce la îmbunătățirea calității aerului în București, am menționat:

– contractele semnate pentru reabilitarea rețelei de termoficare

– alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru rețeaua de termoficare

– anveloparea termică a clădirilor

– alocările din fondul european de modernizare pentru modernizarea a 3 CET-uri

– extinderea rețelei de monitorizare a calității aerului, aflată în achiziție publică și colaborarea sporită a Primăriei Capitalei cu Garda de Mediu (prin detașare de polițiști locali și folosirea laboratorului mobil) pentru a sancționa mai sever încălcările legislației de mediu.

Cu privire la măsurile viitoare, am informat Comisia Europeană despre elaborarea unui nou Plan Integrat de Calitate a Aerului în București, un prim set de măsuri pentru spațiile verzi (finalizarea Registrului Spațiilor Verzi pentru a opri distrugerea lor, stoparea toaletărilor și intervențiile profesioniste asupra arborilor), precum și despre proiectele destinate reducerii și electrificării traficului rutier (metroul de suprafață, parcările de tip park&ride de la intrările în oraș, modernizarea a 48 de kilometri de linie de tramvai, semaforizarea inteligentă a traficului, optimizarea rutelor transportului în comun).”

Măsurile pe care România e obligată să le respecte

În anul 2016, Uniunea Europeană a adoptat o directivă obligatorie pentru toate statele membre şi prin care toate țările ar fi trebuit să adopte Programe Naționale de Control al Poluării Aerului. Teoretic, prin acele programe, statele UE îşi asumau măsuri concrete pentru protejarea sănătăţii cetățenilor.

Totuşi, România a rămas codaşă şi nu a adoptat acest program. În acest context, la 30 octombrie 2020 a venit ultimatumul de la Comisia Europeană. Rămâne de văzut dacă măsurile anunţate de Nicuşor Dan vor fi suficiente pentru a evita declanșarea procedurii de infringement.

foto: Nicuşor Dan