Conform Agrepres, Garda de Mediu a Municipiului Bucureşti are 12 comisari disponibili pentru controale pe teren. Asta înseamnă o echipă de două persoane alocată fiecărui sector al Capitalei.

Conform celor declarate de ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, la o dezbatere despre calitatea aerului, se fac eforturi susţinute pentru depistarea surselor de poluare din Bucureşti.

„În ultima perioadă cred că nu există noapte în care colegii de la Garda Naţională de Mediu să nu facă şi serviciul de permanenţă, mai ales în Bucureşti şi în Ilfov, pentru că de multe ori poluarea are loc noaptea, după cum bucureştenii o simt cel mai bine.

Menţionez că trebuie să fim mai implicaţi în a face şi prevenţie, dar şi avertizare publică. Rolul Gărzii Naţionale de Mediu este mai ales să sancţioneze, ar trebui să avem sancţiuni şi mai mari, aplicate în mod repetat atunci când legislaţia de mediu este încălcată.

Dar rolul Gărzii Naţionale de Mediu este să verifice dacă reglementările de mediu sunt respectate de către autorităţile publice locale, de către operatorii economici, pentru că în sprijinul Gărzii Naţionale de Mediu ar trebui să vină şi poliţiştii locali din departamentele de mediu, pentru că fiecare Poliţie Locală, cel puţin în marile oraşe, are departament de mediu.

Ca să vă faceţi o idee, la nivelul Municipiului Bucureşti, astăzi, Garda Naţională de Mediu are doar 12 comisari pe teren. Adică avem o echipă, pentru că fiecare e formată din doi comisari, la fiecare sector.

În schimb, Primăria Sectorului 6 are nu mai puţin de 22 de poliţişti locali la departamentul de Mediu. Toţi aceşti poliţişti locali, împreună cu comisarii Gărzii de Mediu, ar trebui să verifice dacă se poluează, iar atunci când se poluează să se sancţioneze.

Este foarte important să clasificăm care sunt sursele de poluare din Bucureşti. Chiar dacă am avut valori scăzute în ceea ce priveşte poluanţii din aer în această pandemie, trebuie să menţionez că am avut şi episoade când poluarea cu PM10 a fost la un grad ridicat, chiar dacă nu am avut trafic în Bucureşti.

Acest PM10 pe care bucureştenii l-au inhalat sau l-au şters de pe mobila din casă a provenit din faptul că în această perioadă o cantitate suficient de mare de praf purtătoare de PM10 a fost plimbată de vânt dintr-o parte în alta din Bucureşti.

Avem în momentul de faţă planul integrat de calitatea aerului asumat şi votat de Primăria Capitalei, şi astfel de planuri în celelalte oraşe, unde avem trecut faptul că dacă s-ar face o salubrizare eficientă a străzilor, s-ar reduce concentraţia de PM10 în aerul din oricare oraş.

De aceea am făcut un apel către toate primăriile din ţară să facă o salubrizare eficientă a străzii, pentru că astfel vom reuşi să eliminăm aceste cantităţi de PM10, şi evident bucureştenii sau ieşenii sau braşovenii, ar putea să aibă parte de un aer curat”, a precizat Alexe.

În acest context, amintim că la data de 14 mai 2020, Comisia Europeană a decis să trimită României o scrisoare prin care-i acordă patru luni pentru a lua măsurile necesare pentru rezolvarea deficienţelor cu privire la calitatea aerului constatate de Executivul comunitar.

Ceea ce este mai important este faptul că această scrisoare reprezintă de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement. Astfel, dacă autorităţile din ţara noastră nu rezolvă problemele privind poluarea aerului, Comisia Europeană poate decide să trimită un aviz motivat.

„Comisia Europeană cere României să respecte cerinţele Directivei 2008/50/ECon referitoare la calitatea aerului înconjurător, un aer mai curat pentru Europa şi o evaluare fiabilă, şi să informeze opinia publică şi să raporteze în privinţa gravităţii poluării aerului.

În special, România nu a reuşit să respecte limitele maxime admise de dioxid de azot (NO2 ) în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, şi nu a luat măsurile adecvate pentru a păstra cât mai scurte posibile perioadele în care s-au înregistrat depăşiri, precizează Executivul comunitar.

De asemenea, Comisia Europeană caută să clarifice monitorizarea adecvată a concentraţiilor de dioxid de azot (NO2) în Bucureşti. Concentraţiile ridicate de dioxid de azot pun în pericol sănătatea oamenilor”, preciza CE săptămâna trecută.

Cu privire la acelaşi subiect, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a publicat la 30 aprilie 2020 Hotărârea privind condamnarea României pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa.

Documentul scoate în evidenţă depăşiri ale limitelor maxime admise pentru PM10, în Bucureşti, între 2007 şi 2016, dar şi la problemele pe care le înregistrează ţara noastră în procesul de combatere a poluării.

La ce se referă procedura de infringement?

„Etapele procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

Comisia identifică posibilele încălcări ale legislației UE pe baza propriilor anchete sau în urma plângerilor formulate de cetățeni, întreprinderi și alte părți interesate.

Procedura formală

Dacă statul membru în cauză nu comunică măsurile prin care transpune integral dispozițiile directivelor sau dacă nu ia măsuri pentru a înlătura suspiciunea că a fost încălcată legislația UE, Comisia poate iniția o procedură formală de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială:

Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.

Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.

Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.

Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.

Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.

Nerespectarea unei hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție

Dacă, în ciuda hotărârii Curții, statul membru tot nu remediază situația, Comisia poate retrimite cazul la Curtea de Justiție.

Sancțiuni financiare

La a doua trimitere a cazului la Curtea de Justiție, Comisia propune Curții să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice.

Sancțiunile sunt calculate ținând seama de:

importanța normelor încălcate și impactul încălcării asupra intereselor generale și private

perioada în care nu a fost aplicată legislația UE

capacitatea țării de a plăti (amenzile trebuie să aibă un efect disuasiv)

Suma propusă de Comisie poate fi modificată de către Curte în hotărârea sa”, se arată pe ec.europa.eu