Pandemia poluării atmosferei reduce speranţa de viaţă pe glob cu aproape trei ani în medie, şi provoacă 8,8 milioane de decese premature pe an, se arată într-un studiu publicat marţi.
„Poluarea aerului este un risc mai mare pentru sănătatea publică decât fumatul”, explică Jos Lelieveld de la Institutul Max Planck, conducătorul studiului apărut în Revista Societăţii Europene de Cardiologie, Cardiovascular Research.
Un dezastru care ar putea fi evitat „în mare parte prin înlocuirea combustibililor fosili cu surse regenerabile curate”, subliniază acesta. Comparativ cu alte cauze ale deceselor premature, poluarea aerului ucide de 19 ori mai multe persoane decât malaria, de 9 ori mai multe decât SIDA şi aproape de trei ori mai mult decât alcoolul, se arată în studiu. Maladiile coronariene şi accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezintă aproape jumătate din numărul acestor decese, iar maladiile pulmonare şi alte maladii non transmisibile, cum ar fi diabetul şi hipertensiunea arterială, constituie majoritatea cauzelor pentru cea de-a doua jumătate. Doar 6% din mortalitatea cauzată de aerul poluat se datorează cancerului de plămâni.
„Rezultatele noastre arată că există o ”pandemie a poluării aerului”, comentează la rândul său Thomas Münzel (Institutul Max Planck), şi el responsabil de acest proiect. „Poluarea aerului şi fumatul sunt evitabile, dar pe parcursul ultimelor decenii s-a acordat mult mai puţină atenţie poluării aerului în comparaţie cu atenţia acordată fumatului, în special în cazul cardiologilor”, regretă autorul.
Continentul asiatic este cel mai afectat: durata medie de viaţă a scăzut cu 4,1 ani în China, cu 3,9 ani în India şi cu 3,8 ani în Pakistan. În India, în statul Uttar Pradesh (200 de milioane de locuitori), poluarea prin particule fine reduce speranţa de viaţă cu 8,5 ani, în timp ce în provincia chineză Hebei, deficitul este de aproape şase ani - potrivit Air Quality Life Index, dezvoltat de către cercetătorii de la Energy Policy Institute de Chicago.
Recomandările noastre
