ADMITERE 2014. Inginerii, aur pe piața muncii din România
- Andreea Ciulac
- 11 iunie 2014, 00:01
Companiile de la noi au ajuns să prețuiască tehnicienii ca pe ochii din cap și să-i plătească regește, mai ales dacă vorbesc și câteva limbi străine.
Dacă ar fi să existe o specializare de studii care să ofere măcar o oarecare „imunitate” în fața statutului de șomer, aceea ar fi cu siguranță una tehnică. O dovedește și înghesuiala de la admiterea de anul trecut la Universitatea Politehnică București. Circa 977 de candidați s-au înscris atunci la Facultatea de Automatică și Calculatoare și 875 la Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informaiei, în ciuda faptului că au fost nevoiți să suțină două probe scrise.
„De la an la an, avem tot mai mulți candidați la admitere, iar asta pentru că absorbția pe piața muncii este una foarte bună. Cei de la Uzinele Bosch, de la Jucu, ne-au spus de curând că sunt interesați să ne angajeze actuala promoție de absolvenți”, spune Radu Munteanu, prof. dr. inginer al Universităţii Tehnice Cluj- Napoca (UTCN).
Școliți pentru străinătate
Potrivit acestuia, România este un mare exportator nu doar de medici, ci și de ingineri, care ajung să câștige o mică avere în Europa: „Cursurile de la noi se fac în engleză, franceză și germană, ceea ce le sporește șansele de a prinde un job acolo. Imaginați-vă că numai o bursă de doctorat sau master ajunge la 1.500 de euro, mai mult decât are în țară un profesor universitar. Sunt și unii care rămân la noi pentru a lucra la subsidiarele unor mari companii din afară”. Astfel de specializări, crede profesorul clujean, sunt cu atât mai importante cu cât o ieșire din criza mondială va avea loc doar cu ajutorul inovației tehnice.
Și specialiștii în recrutare confirmă faptul că inginerii sunt un diamant rar în România.
„De peste 6 ani, studiul Deficitul de Talente, derulat anual de compania noastră, arată că angajatorii români plasează inginerii pe primele două locuri în topul angajaților doriți, dar greu de găsit pe piață. Astfel, în 2012, candidații valoroși în domeniul ingineriei erau considerați cel mai dificil de recrutat, în 2013 inginerii se plasau pe locul 2 în top și sunt semnale că discrepanța dintre cererea angajatorilor și oferta de candidați de pe piață va fi similară și în 2014”, explică Diana Stan, consultant specializat în recrutarea specialistilor IT și celor cu profil tehnic în cadrul Manpower- Group.
Salarii care-ți iau ochii
Potrivit acesteia, cele mai multe job-uri tehnice sunt în continuare în domeniul IT, dar și în industria auto, petrol și gaze, și industria producătoare de echipamente electrice: „În ultimele 12-18 luni, printre cei mai căutați profesioniști sunt inginerii software, inginerii în telecomunicații, inginerii electroniștii, precum și inginerii de proces, de calitate sau proiectanți. Există și unele oportunități, dar mai rare, pentru inginerii chimiști, inginerii din domeniul transporturilor, sau inginerii din domeniul medical”. La nivelul orașelor, „raiul” IT-iștilor pare să fie Capitala, dar și Clujul sau Iașiul.
În plus, salariile de început ale acestor absolvenți sunt ceva mai ridicate decât în alte domenii.
„De exemplu, pentru specialiștii cu un nivel de experiență mediu, de 5 ani, salariile pornesc din jurul valorii de 3.500 lei net și pot ajunge chiar până la 9.000 lei net. Evident, sumele variază în funcție de specializare. Astfel, un inginer chimist se poate situa în zona inferioară a intervalului, în timp ce un programator experimentat ar accede la cea superioară“ , mai arată specialistul în recrutare.
Lucrul în echipă, condiție de bază
Pentru a-și crește șansele la o astfel de poziție însă, tinerii studenți ar trebui să fi trecut cel puțin prin experiența unui internship sau a unui proiect, dar și să-și dezvolte abilitățile de a lucra în echipă.
„De obicei, candidații cu profil tehnic nu acordă importanță suficientă acestui aspect. Este necesar să existe așadar un echilibru între calificare și experiență pe deoparte și abilitățile personale, ambele fiind atent evaluate în cadrul interviurilor cu angajatorii”, concluzionează expertul Diana Stan.