Adi Despot povesteşte INFERNUL în care era să moară: De sus cădeau bucăţi de burete şi lemn ARS. Erau trupuri peste mine la ieşirea din club

Adi Despot povesteşte INFERNUL în care era să moară: De sus cădeau bucăţi de burete şi lemn ARS. Erau trupuri peste mine la ieşirea din club

Adrian Despot s-a prezentat, marţi, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, acolo unde a fost audiat ca martor în ancheta privind incendiul de la clubul Colectiv, în care 32 de persoane şi-au pierdut viaţa.

Despot povesteşte că era să moară în îmbulzeala care s-a creat la ieşirea din club, atunci când tavanul a luat foc şi peste tinerii aflaţi înăuntru au început să cadă bucăţi de lemn şi de burete ars.

Despot spune că la momentul aprinderii incendiului se afla în backstage, fapt pentru care nu a putut vedea momentul când buretele de pe unul dintre stâlpurile din faţa sccenei a luat foc, răspândindu-se extrem de rapid pe tavan.

Iată comunicatul Parchetului:

Martorul Despot Adrian, pe aspectele esenţiale ale cauzei, a declarat următoarele: „Știam că în noaptea de 30/31.10.2015 urma să aibă loc un concert al formației GOODBYE TO GRAVITY în clubul COLECTIV, iar eu sunt prieten cu membrii formației, respectiv Pascu Alexandru, Vlad Țelea, Mihai Alexandru, Enache Cristian şi Andrei Galuț.

La momentul când am ajuns eu în club, totul era deja instalat şi pregătit pentru începerea concertului. De la Andrei Galuț, ştiam că urmează să fie folosite şi artificii în cadrul concertului, dar mai multe aspecte nu am întrebat.

Eu m-am dus singur la acest concert, neînsoțit. Eu am cântat în COLECTIV de mai multe ori, şi am remarcat cei 2 (doi) stâlpi de susținere ai pasarelei tehnice că sunt îmbrăcați într-un burete, aproximativ de la înălțimea de 1,90-2,00 metri. Nu-mi aduc aminte ca şi tavanul să fie acoperit cu un burete similar. Nu am remarcat în interiorul clubului să fie amplasate materiale specifice stingerii incendiilor, tip extinctoare etc.

La momentul începerii concertului, eu eram situat în partea stângă a scenei, privit frontal, în fața barului. Din câte îmi amintesc, până la începerea incendiului, trupa GOODBYE TO GRAVITY a cântat aproximativ 5 melodii. Nu am văzut să fie instalate pe stâlpii de susținere artificii sau material pirotehnice, şi nici nu am remarcat ca după prima melodie, membrii trupei să fi folosit artificii.

La un moment dat, am ajuns în partea stângă a scenei, oarecum în spate situat, în zona de backstage, deoarece urma să cânt şi eu împreună cu membrii trupei o melodie. M-am aşezat pe o canapea, iar vizibilitatea mi-era obturată de un perete fals, din rigips, de aproximativ 2 metri înălțime, care este amplasat între backstage şi sală. Efectiv, este aşezat acolo pentru ca publicul să nu poată vedea backstage-ul. La rândul meu, nici eu nu vedeam publicul, nici pasarela cu stâlpii de susținere, pentru că nu aveam vizibilitate. Din poziția în care mă aflam, eu vedeam doar o porțiune din scenă, nu puteam vedea stâlpii de susținere, pasarele pe care sunt amplasate proiectoarele şi nici persoanele din public.

          La un moment dat, în timp ce stăteam pe canapea, l-am auzit pe solistul trupei spunând ceva de genul ”a luat foc!”. M-am ridicat de pe canapea să văd ce se întâmplă, deoarece muzica se oprise, şi am văzut că tot tavanul de deasupra scenei luase foc. Nu am remarcat ca cineva să încerce să stinge incendiul. Mi-am luat hainele din cuier, am alergat către ieşire, iar în momentul în care am ajuns în dreptul ieşirii, mai exact la intrarea în containerul de la accesul în club, iar acolo era foarte multă lume, dar nu se putea ieşi. S-a creat o ambuscadă la intrarea în container, deoarece multe persoane erau deja căzute pe jos, iar din spate erau alte persoane care împingeau. La rândul meu, şi eu am căzut, iar sub mine mi-am dat seama că se aflau mai multe persoane. Peste mine au căzut mai mulți oameni, şi am rămas prins în acea ambuscadă.

          La un moment dat, s-a simțit un val de aer, am remarcat o flacără foarte mare, iar de sus cădeau bucăți de burete ars şi lemn ars. La un moment dat, am auzit zgomote din exterior, ca şi cum cineva încerca să spargă peretele şi să creeze o ieşire. Atunci, am simțit că presiunea corpurilor omeneşti de deasupra mea s-a slăbit, şi am dedus că cineva reuşeşte să scoată oamenii din interior. M-am ridicat la rândul meu şi am plecat târâş spre ieşire. M-am uitat în spatele meu, în club, şi nu am mai văzut nicio persoană. Până am ajuns la ieşire, am reuşit să trag o fată afară, care era conştientă.

          La ieşirea afară, am văzut aproximativ 30 de persoane, unele care suferiseră arsuri, iar alte persoane erau sănătoase. Nu am observat nicio persoană decedată.”