Un studiu realizat la o clinică din București arată că 60% dintre pacienți au primit cel puțin o dată un diagnostic greșit sau un tratament inadecvat. Cele mai frecvente erori de diagnostic sunt asociate cu afecțiuni oncologice (29,7%), ginecologice (13,5%), neurologice (13,5%), endocrinologice (10,8%) și cardiologice (8,1%).

Specialiștii atrag atenția că fenomenul este subraportat din cauza temerii de repercusiuni sau a lipsei unei monitorizări adecvate, spre deosebire de alte țări, unde erorile sunt raportate mai frecvent.

Cauzele erorilor de diagnostic

Cezar Irimia, președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), și Vasile Astărăstoae, fostul preşedinte al Colegiului Medicilor, subliniază că problemele derivă din lipsa de infrastructură, întârzieri în investigații, lipsuri tehnice și comunicare deficitară.

„La fel ca în cazul infecţiilor nozocomicale, nici numărul de diagnosticări greşite nu este real pentru că nimeni nu se încarcă cu o astfel de raportare”, atrage atenţia Cezar Irimia.

Vasile Astărăstoae a explicat că erorile sunt rareori raportate.

„Ne confruntăm cu o subraportare. La noi, rata de erori nu depăşeşte 2%, faţă de străinătate, unde ajunge la 16%. Medicii evită să vorbească, de teama repercursiunilor”, a spus acesta.

Lipsă de competenţă

Medicul Mela Stănculete adaugă că diagnosticele greșite pot fi cauzate de competența scăzută a medicilor, lipsa monitorizării pacienților sau comunicarea ineficientă dintre pacient și personalul medical.

"Pe de o parte acest lucru se poate petrece din cauza faptului că medicul dă dovadă de o competenţă diminuată sau chiar de o lipsă de competenţă.

În plus, această un diagnostic eronat apare şi din cauza lipsei de monitorizare a pacienţilor pentru că există afecţiuni la care unele simptome apar pe parcursul evoluţiei bolii", a spus medicul, potrivit adevărul.

Vasile Barbu (ANPP) consideră că multe erori provin din ambulatoriu, unde medicina de familie este slab reglementată, fiind neglijată de autorități.

Lipsa standardelor și evaluărilor duce la tratamente inadecvate, care agravează starea pacienților.

„Critica nu trebuie îndreptată către spital, ci către ambulatoriu, care funcţionează incorect în România, pentru că ambulatoriu a pus un diagnostic departe de adevăr", a subliniat acesta.