"Acordurile privind cerealele au expirat, iar Moscova nu le va reînnoi", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Cerealele ucrainene sunt fundamentale pentru siguranța alimentară globală.

Moscova a decis să nu reînnoiască acordurile privind grâul. Acordul, care a permis exportul de cereale ucrainene din 2022, s-a încheiat "de facto" pe 17 iulie, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acordurile au permis tranzitul navelor de marfă din porturile Odesa, Ciornomorsk și Pivdenni peste Marea Neagră și către Africa și Orientul Mijlociu.

Pactul este considerat crucial pentru evitarea unei crize alimentare globale. Potrivit Moscovei, partea din acordurile care privea Rusia nu a fost respectată, în special transferul de produse alimentare către cele mai sărace țări și relaxarea sancțiunilor occidentale, care limitează exporturile agricole ale Rusiei. Însă, Peskov nu a exclus să reconsidere decizia, dacă vor fi respectate condițiile.

"Acordurile de la Marea Neagră au expirat pe 17 iulie", a explicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, după cum a declarat anterior președintele rus Vladimir Putin. Un purtător de cuvânt a explicat presei ruse că Moscova a notificat Turcia, Ucraina și ONU cu privire la decizia luată. Canalele diplomatice au lucrat zile întregi, între optimismul Turciei și prudența Moscovei. Acordul, de fapt, este considerat crucial pentru a preveni o criză alimentară globală, scrie it.euronews.com.

Criza cerealelor

Decizia a stârnit o mare îngrijorare în comunitatea internațională. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, unul dintre principalii mediatori ai acordului semnat în 2022, s-a declarat încrezător că Rusia se va răzgândi: "În ciuda declarației de astăzi, cred că președintele Federației Ruse, prietenul meu Putin, dorește ca acest pod umanitar să continue". Erdogan spune că va vorbi cu Putin despre viitorul acordului privind grâul ucrainean. O ipoteză care își găsește întotdeauna consistență în declarațiile Kremlinului: "Moscova va reintra în acorduri, imediat ce vor fi recunoscute cererile sale". Peskov a adăugat că atacul asupra podului care leagă Crimeea de Rusia nu a influențat decizia.

Reacția Uniunii Europene

Rapidă și reacția Uniunii Europene. "Acest acord, împreună cu solidaritatea europeană, a contribuit la asigurarea accesului la cereale și la îngrășăminte pentru țările care au cea mai mare nevoie", a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, subliniind "sprijinul deplin al Uniunii pentru eforturile lui Antonio Guterres de a asigura continuitatea acordului".

Antonio Guterres a scris pe Twitter: "Regret profund decizia Rusiei de a pune capăt implementării Inițiativei Mării Negre, care a fost un colac de salvare pentru siguranța alimentară globală într-o lume aflată în dificultate. Vor plăti prețul sute de milioane de persoane care suferă de foame și consumatorii care trebuie să înfrunte o criză globală prin creșterea costului vieții".

Poziția lui Antonio Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii, este clară, considerând nejustificată decizia Kremlinului de a nu reînnoi acordurile privind grâul. Și el a acuzat Rusia că "folosește foametea oamenilor ca armă în conflictul din Ucraina".

Secretarul general al ONU Antonio Guterres, care a mediat primul acord, s-a declarat profund dezamăgit de decizia Kremlinului: "Participarea la aceste acorduri este o alegere, dar țările în curs de dezvoltare nu au niciuna. Sute de milioane de oameni suferă de foame și consumatorii plătesc prețul unei crize globale a costului vieții".

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din lume. Furniza aproximativ 45 de milioane de tone în fiecare an, înainte de 2022. Conflictul a determinat o creștere a costurilor. Acesta este un echilibru precar pentru acele țări care sunt importatoare nete de cereale. Nu toată lumea are resursele necesare pentru a face față acestei creșteri de prețuri. "Dacă ești din Algeria sau Nigeria, ai venituri din petrol care îți permit să cumperi grâul și la un preț mai mare", explică Sébastien Abis, cercetător asociat la Institutul de Relații Internaționale și Strategice (IRIS) și președinte al Institutului de Relații Internaționale și Strategice (IRIS), precum și președinte la Déméter Club, un think-tank din sectorul agricol.

Cât despre alte țări, precum "Tunisia, Mali sau Sudanul, țări care astăzi sunt deosebit de instabile", adaugă Abis, "au dificultăți să plătească mai mult pentru grâul ucrainean pe piața internațională".

"Principalii importatori sunt Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Africa subsahariană și Asia de Sud-Est. Aceste patru sub-regiuni reprezintă două treimi, chiar 70% din importurile mondiale de grâu în fiecare an", explică Abis.

Stabilitatea prețurilor atârnă de un fir de ață: depinde de continuitatea exporturilor ucrainene și doar tranzitul în siguranță al navelor prin Marea Neagră le poate garanta. (Traducerea - Rador)