Acordul este în totalitate în beneficiul Chinei. În schimbul a 400 de miliarde de dolari investiți în 25 de ani, o sumă deloc complicată pentru gigantul asiatic, China a obținut puteri depline asupra insulelor de pe teritoriul Iranului, un preț preferențial pentru petrolul produs în Iran și un drept la interferență în aproape toate sectoarele industriei iraniene, inclusiv telecomunicații, energie, porturi, căi ferate și servicii bancare.
În februarie 2020, la Addis Ababa (Etiopia), în timpul Comisiei Economice pentru Africa a Națiunilor Unite, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a avertizat diplomații și liderii de afaceri împotriva „promisiunilor goale ale regimurilor autoritare. Ele aduc doar corupția și dependența ”.
În Hamdeli , jurnalistul Shirzad Abdollahi, a publicat un articol intitulat „Este Iranul pe cale să devină o colonie chineză?”, în care-i critică pe oficialii iranieni:
„Zâmbetele chinezilor și rușilor sunt la fel de nocive pentru iranieni și la fel de distructive pentru Iran ca încruntările lui Trump. Americanii își exprimă deschis părerea, dar sub pretextul complimentelor diplomatice, chinezii și rușii își apără mai întâi interesele. China, Rusia, Statele Unite, Europa ... toate țările care au legătură cu Iranul au în vedere doar interesele lor naționale. Nu are sens să considerăm că unii au relații romantice cu Iranul, în timp ce alții au relații ostile”.
Mahmoud Ahmadi Bighash, un parlamentar care este considerat dur pentru regimul iranian, a declarat la un canal de televiziune de stat că, potrivit lui, acordul semnat cu China include „un transfer de autoritate către China asupra insulelor iraniene”.
Chiar și fostul președinte iranian Mahmoud Ahmadinejad a subliniat pericolul acordului:
„Este de neconceput să închei un acord secret cu puteri străine fără a ține cont de voința națiunii iraniene; dacă această înțelegere este împotriva intereselor țării, națiunea iraniană nu o va accepta”.
Recomandările noastre
