Jurnalistul Doru Buşcu a oferit 1,6 milioane de euro pentru marca „Academia Caţavencu”, licitată ieri pentru a recupera datoriile companiei Caţavencu S.A. Încă nu ştie de unde o să ia banii.
Când te gândeşti la generosul preţ de vânzare, ai fi tentat să crezi că licitaţia a avut loc la Ateneu. Însă prima publicaţie din România care este scoasă la licitaţie s-a vândut într-un apartament modest de 2 camere din Iancului, la o masă în jurul căreia au încăput fix opt oameni. Jurnaliştii care au ţinut să fie prezenţi şi-au tras un scaun de pe hol şi au numărat împreună cu lichidatorul de la 1 la 154. De paşi ai licitaţiei. Fiecare a câte 7.500 de euro. În scurt timp, Buşcu a luat treptele pare, adversarul pe cele impare.
"Mai e puţin", vreo 600.000 de euro N-a fost loc de nicio glumă la masă, deşi erau doi caţavenci în sufrageria apartamentului, Buşcu şi Alin Ionescu. Un lichidator rotofei a încercat el una, pe seama unei ziariste de la un site de media, care transmitea live pe internet evenimentul. Culmea e că zâmbetele le-a stârnit ea, voluntar sau nu. Când rotofeiul om cu strigarea a întrebat-o “cum merge cu ştirea?”, ea a răspuns simplu: “oricum, mai e puţin”. Se ajunsese pe la pragul 100, nu se trecuse încă de milionul de dolari. Dacă îl vedeai pe Doru Buşcu cum licita ieri pentru Academia Caţavencu, ai fi zis că a venit de acasă cu vreo două milioane de euro. Noroc cu o doamnă din dreapta lui, care folosea telefonul mobil drept calculator, vedea că suma depăşea cu mult buzunarele caţavencilor şi oferea câte un zâmbet în care citeai dezamăgirea şi pofta de a-i pune oblon la gură licitatorului de peste masă. Buşcu versus rachetul lui Adamescu Sabina Fati, jurnalista de la România liberă despre care se spune că a fost “interfaţa” lui Dan Adamescu pentru cumpărarea mărcii Caţavencu, l-a trimis la licitaţie pe un tânăr avocat, Radu Şoldănescu, pe care, după licitaţie, Buşcu avea să îl numească "un băiat de pe dealurile Moldovei", aluzie la racheţii despre care Sorin Ovidiu Vântu se lăuda că a ucis cu “sutele” după 1989. Rachet sau nu, Şoldănescu s-a recunoscut învins abia la pasul 154. Cum fiecare pas a valorat 7.500 de euro, Buşcu s-a trezit la masa licitaţiei - unde a băut doar o apă - cu o notă de plată de fix 1.617.359 de euro. De banii ăştia, "puteam să cumpăr tot blocul", încerca să glumească Buşcu după bătălia pentru marcă, pe seama blocului ceauşist uitat de reabilitare în care a avut loc prima licitaţie din istoria presei scrise româneşti. "Caut partener", bani mulţi, disponibili rapid. Exclus mogulii După telefoane în redacţia Caţavencu, pentru a-i trimite pe băieţi să se mai liniştească, la băut, Buşcu a lansat bomba: nu are toţi banii. “Banii vin aşa – o parte din conturile mele, o parte din conturile colegilor, iar pentru acea sumă pe care n-am luat-o în calcul urmează să avem nişte discuţii”, a spus directorul editorial de la Caţavencu. Diferenţa între ce are Buşcu şi cei 1,6 milioane de euro este “semnificativă”, după cum a recunoscut chiar câştigătorul licitaţiei. “N-am vrut să las Caţavencu pe mâinile unui personaj ca Adamescu”, şi-a motivat Buşcu nebunia de a licita fără bani pentru ziar. “Este o victorie îngândurată. Am cinci zile la dispoziţie să achit suma”, a adăugat el. Banii ar putea veni de la un partener, “bancă, fond de investiţii (…) dar nu un alt mogul”. Consultat de EVZ, avocatul Cătălin Mihalache a arătat ce se poate întâmpla dacă Doru Buşcu, câştigătorul licitaţiei, nu prezintă sumă de bani pe care s-a angajat să o plătească. “O nouă licitaţie se va organiza în termen de maximum 30 de zile de la prima licitaţie. Cheltuielile pentru licitaţie vor fi plătite de cel care nu a onorat plata, iar dacă creditorii nu îşi recuperează suma evaluată, atunci acesta plăteşte şi diferenţa”, spune avocatul. Spectacol cu maşini: Nu lua Peugeot-ul, că a fost al lui Muşat şi Istodor! Pe lângă marca Academia Caţavencu, au fost scoase la licitaţie şi câteva maşini de redacţie, un apartament cu un preţ cam mare şi aparatură, birotică, mobilier. Pentru maşini s-au prezentat la uşa apartamentului din care tocmai ieşiseră Buşcu şi Şoldănescu vreo trei bărbaţi, care până la urmă au plecat cu vreo două Matiz-uri şi un Logan. Deşi veniseră pentru un Peugeot 206 şi un Mini Cooper, primul cu preţ de pornire de vreo 3.600 de euro, al doilea – 6.000. “Peugeot-ul a fost al lui Istodor. Şi înainte al lui Muşat. N-aş da atâţia bani pe maşina asta”, a făcut anti-reclamă Alin Ionescu. Un jurnalist de la Kamikaze - publicaţie concurentă a Academiei Caţavencu, înfiinţată de foşti membri ai redacţiei Caţavencu - a intervenit şi el în tranzacţia maşinilor. Pe un forum. Răzvan Cucui a citit ştirea publicată de site-ul Pagina de Media şi i-a povăţuit acolo pe cei care vor participa la licitaţiile viitoare. În graba tastelor, i-a ieşit o glumă pe care nu cred că a premeditat-o: în loc de bucşăraie, a scris “buşcăraie”: “Dacă vă tentează un Mini Cooper S la următoarea licictație. Nu-l luaţi. E ţeapă la 6.000 euro. Numai cauciucurile all-seazon, run flat v-ar costa 2.000€. Dacă nu te lasă la iarna cu ele mai barletezi 2.000 de euro. Spatele e varză – îi trebuie plăcuţe, discuri, arcuri, amortizoare, buşcăraie etc. Capota e lovită, geamul de la şofer nu merge decât pe frig. Twitterele merg sau se opresc când dai în gropi. Oglinda de la şofer e ruptă, priza de brichetă e varză. Trebuie eliminate denturile şi zgârieturile şi vopsită de jur împrejur. Ambreajul a fost schimbat (la 25.000 km) prost (face zgomot) iar lichidele de servo şi cutie cred că erau pentru tractorul Universal 500 – volanul şi schimbătorul sunt ţepene iarna, trebuie să aştepţi câteva minute bune ca să poţi pleca. Altfel nu intră nici într-a-ntâia! Plus alte mici bube care nu-mi vin în cap acuma. Ca să o pui la punct sari de 10.000. Nu (mai) face"
Recomandările noastre
