Ruslan Hasbulatov a decedat la locuința sa din capitala Rusiei. El avea 80 de ani. Cauza morții nu a fost dezvăluită.

Fostul preşedinte al parlamentului rus, Ruslan Hasbulatov a murit, marți, la reședința sa din Moscova, la vârsta de 80 de ani. Anunțul a fost făcut de televiziunea de stat. Ruslan Hasbulatov, de origine cecenă, a fost inițial un aliat al lui Boris Elţîn, dat ulterior cei doi au deveni dușmani de moarte, relatează AFP.

Decesul său a fost confirmat și de activistul pentru drepturile omului Alexandr Cerkasov. Cauza morții nu a fost însă precizată. Cerkasov a mai anunțat că trupul lui Ruslan Hasbulatov va fi transportat în satul natal, Tolstoi-Iurt, în Cecenia, unde va avea loc slujba de înmormântare.

Trimis la închisoare

După prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, Ruslan Hasbulatov, un colaborator apropiat al lui Boris Elţîn, a fost numit preşedinte al parlamentului. Cei doi au rezistat împreună loviturii de stat din august 1991.

Ulterior au devenit rivali de moarte. Lupta pentru putere a culminat cu revolta din octombrie 1993, când Boris Elţîn a ordonat tancurilor armatei ruse să ia cu asalt clădirea Parlamentului. Hasbulatov a fost închis pentru scurt timp. În 1994 a beneficiat de amnistie, dar nu a mai putut reveni pe scena politică. „Elţîn practic mi-a distrus viaţa", a declarat Ruslan Hasbulatov în 2014, potrivit Agerpres.

A brilliant mind who would have shifted modern Russia to a more decentralised and an actually democracy with an actual free market. Ruslan Khasbulatov, an economics professor, ethnic chechen and a former leading political figure in Russia died yesterday. R.I.P. 🕊️ pic.twitter.com/yVuPvv9SfO

— Kakashimoto (@Kakashimoto_o) January 4, 2023

Decedat din cauza coronavirusului

Și unul dintre liderii care au semnat acordul care a dus la destrămarea URSS a murit anul trecut. Stanislau Șușkevici, primul șef de stat al Belarusului independent s-a stins în spital, în urma unor complicații dezvoltate din cauza COVID-19. A fost profesor de fizică nucleară și un apărător al democrației.

Șușkevici a acceptat să predea Rusiei armele nucleare ale națiunii, numind acest lucru una dintre cele mai importante moșteniri ale sale. El a făcut asta fără să ceară vreo compensație sau condiții, spre deosebire de Kravciuk, care a cerut Moscovei să recunoască mai întâi integritatea teritorială a Ucrainei.

Spre deosebire de mulți alți foști lideri, inclusiv alții din fostele republici sovietice, Șușkevici nu a primit nicio indemnizație specială sau protecție din partea guvernului. El a locuit într-un apartament modest din Minsk și a primit o pensie de stat în valoare de mai puțin de 1 dolar pe lună.