sursa foto: wikipedia.com Ruslan Hasbulatov a decedat la locuința sa din capitala Rusiei. El avea 80 de ani. Cauza morții nu a fost dezvăluită.
Fostul preşedinte al parlamentului rus, Ruslan Hasbulatov a murit, marți, la reședința sa din Moscova, la vârsta de 80 de ani. Anunțul a fost făcut de televiziunea de stat. Ruslan Hasbulatov, de origine cecenă, a fost inițial un aliat al lui Boris Elţîn, dat ulterior cei doi au deveni dușmani de moarte, relatează AFP.
Decesul său a fost confirmat și de activistul pentru drepturile omului Alexandr Cerkasov. Cauza morții nu a fost însă precizată. Cerkasov a mai anunțat că trupul lui Ruslan Hasbulatov va fi transportat în satul natal, Tolstoi-Iurt, în Cecenia, unde va avea loc slujba de înmormântare.
Trimis la închisoare
După prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, Ruslan Hasbulatov, un colaborator apropiat al lui Boris Elţîn, a fost numit preşedinte al parlamentului. Cei doi au rezistat împreună loviturii de stat din august 1991.
Ne puteți urmări și pe Google News
Ulterior au devenit rivali de moarte. Lupta pentru putere a culminat cu revolta din octombrie 1993, când Boris Elţîn a ordonat tancurilor armatei ruse să ia cu asalt clădirea Parlamentului. Hasbulatov a fost închis pentru scurt timp. În 1994 a beneficiat de amnistie, dar nu a mai putut reveni pe scena politică. „Elţîn practic mi-a distrus viaţa", a declarat Ruslan Hasbulatov în 2014, potrivit Agerpres.
A brilliant mind who would have shifted modern Russia to a more decentralised and an actually democracy with an actual free market. Ruslan Khasbulatov, an economics professor, ethnic chechen and a former leading political figure in Russia died yesterday. R.I.P. 🕊️ pic.twitter.com/yVuPvv9SfO
— Kakashimoto (@Kakashimoto_o) January 4, 2023
Decedat din cauza coronavirusului
Și unul dintre liderii care au semnat acordul care a dus la destrămarea URSS a murit anul trecut. Stanislau Șușkevici, primul șef de stat al Belarusului independent s-a stins în spital, în urma unor complicații dezvoltate din cauza COVID-19. A fost profesor de fizică nucleară și un apărător al democrației.
Șușkevici a acceptat să predea Rusiei armele nucleare ale națiunii, numind acest lucru una dintre cele mai importante moșteniri ale sale. El a făcut asta fără să ceară vreo compensație sau condiții, spre deosebire de Kravciuk, care a cerut Moscovei să recunoască mai întâi integritatea teritorială a Ucrainei.
Spre deosebire de mulți alți foști lideri, inclusiv alții din fostele republici sovietice, Șușkevici nu a primit nicio indemnizație specială sau protecție din partea guvernului. El a locuit într-un apartament modest din Minsk și a primit o pensie de stat în valoare de mai puțin de 1 dolar pe lună.
Recomandările noastre
