A existat o ispită care l-a sedus în fiecare an pe Arsenie Boca. Doar câteva femei au știut taina
- Daniel Teodoreanu
- 20 decembrie 2021, 16:52
Arsenie Boca, părintele supranumit Sfântul Ardealului, avea și o latură mai laică, readusă recent în atenție. În prim-plan apare o rețetă de cozonac, în fața căreia ieromonahul, teologul și artistul plastic ortodox nu rezista niciodată.
În fața mirosului și a gustului cozonacului făcut după rețeta moștenită de maici de la înaintașele lor din 1865, Arsenie Boca era la fel copleșit de poftă, la fel ca orice om căruia îi place celebra prăjitură făcută din aluat dospit.
Mai departe vom arăta ce conținea rețeta de cozonac care îi plăcea atât de mult fostului stareț al mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi al mănăstirii Prislop. De asemenea, vom afla cum preparau măicuțele cozonacul de Crăciun. Era nevoie de 100 de grame de unt cald, un litru de lapte, patru ouă, un cubuleţ de drojdie și puțină sare, în funcție de gust.
„Ia 100 dramuri de unt căldicel, o oca de lapte tot căldicel, 4 ouă, drojdie de bere ca o nucă topită în lapte, sare și pui atâta făină încât aluatul să fie mult mai moale decât cel de pâne.
Rețeta de cozonac conține și stafide
Pe la jumătatea frământăturii, pui puțin zahăr și stafide, și frămânți până ce nu se mai lipsește aluatul de mâni, apoi lași de se dospește. Îl așezi împletindu-l pe o tavă unsă cu unt. Ungi pe deasupra cu gălbinare de ou și pui de se coace într-un cuptor cald”, se arată pe antenasatelor.ro.
Așa cum se știe, Arsenie Boca este o personalitate marcantă a ortodoxiei româneşti. Notorietatea lui a crescut odată cu instaurarea regimului comunist, în anul 1945, când a intrat în atenţia Securităţii din cauza presupuselor legături cu legionarii.
Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a fost închis la Jilava, Timişoara şi Oradea, iar după eliberarea din temniţele comuniste, nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. El a fost urmărit de Securitate până în ultimele săptămâni dinaintea morţii sale, în 1989.
Arsenie Boca a fost născut în anul 1910, în satul Vaţa de Sus (judeţul Hunedoara), iar după moarte sa, la 4 decembrie 1989 (Sinaia), credincioșii i-au dus memoria mai departe. În prezent, zeci de mii de pelerini ajung la mănăstirea Prislop pentru a se ruga la mormântul său.