O schimbare globală către o dietă care reduce consumul excesiv de carne și produse lactate ar putea reduce cu 17% emisiile alimentare globale anual, conform unor cercetări recente, scrie carbonbrief.

Potrivit studiului publicat în Nature Climate Change, dacă consumatorii cu emisii alimentare mai ridicate și-ar reduce consumul de carne roșie în favoarea leguminoaselor și nucilor, emisiile din sistemul alimentar global ar scădea cu 32%. În același timp, îmbunătățirea dietei populațiilor care „consumă insuficient” ar duce la o creștere de 15% a emisiilor alimentare.

Modelarea viitorului

Cercetătorii au analizat emisiile din produsele alimentare consumate de două tipuri de populații – cele care consumă niveluri ridicate de produse de origine animală și cele cu consumuri mai reduse de astfel de alimente – în peste 100 de țări. Apoi, au modelat schimbările în emisiile rezultate dintr-o posibilă schimbare globală a dietei.

Studiul analizează, de asemenea, modul în care dietele și emisiile lor variază în funcție de grupurile de venituri din țările individuale.

Rezultatele sugerează că inegalitățile în emisiile alimentare nocive sunt „mai pronunțate” în țările cu venituri mici. Autorii sugerează că schimbarea alegerilor alimentare ale consumatorilor ar putea contribui nu doar la atenuarea schimbărilor climatice. Ci și la abordarea inegalităților și a securității alimentare.

Emisiile alimentare

Sistemele alimentare reprezintă aproximativ o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Aceste emisii variază foarte mult între diferite regiuni. Dar și în cadrul unei anumite țări. Asta din cauza preferințelor alimentare, stilurilor de viață și veniturilor unei populații.

Pentru a afla cum contribuie fiecare grup de populație la emisiile alimentare, cercetătorii au analizat emisiile de-a lungul lanțului de aprovizionare pentru 140 de produse alimentare diferite. Inclusiv emisiile generate de schimbările în utilizarea terenurilor agricole. Folosind o bază de date despre tiparele de consum ale diferitelor grupuri de populație, clasificate în funcție de cheltuielile gospodăriei, ei au calculat distribuția emisiilor alimentare în 139 de țări sau regiuni.

Războiul emisiilor

Autorii au constatat că, în multe regiuni și țări, emisiile totale de carne și lactate depășesc emisiile generate de alimentele pe bază de plante. Chiar dacă carnea și lactatele reprezintă de obicei mai puțin de un sfert din caloriile consumate. Acest lucru nu este neapărat un indicator al bogăției. Atât țările și regiunile cu venituri mari, precum Australia și SUA, cât și cele cu venituri mai mici, cum ar fi India și restul Asiei de Est, generează majoritatea emisiilor alimentare din dietele pe bază de produse animale.

Cu toate acestea, în multe alte țări și regiuni cu venituri mici, inclusiv Indonezia, restul Asiei de Sud-Est și Africa subsahariană, alimentele pe bază de plante produc cele mai multe emisii alimentare.

Dietă și venit

Cercetătorii au examinat, de asemenea, diferențele în emisiile alimentare din cadrul țărilor. În unele țări, consumul de carne roșie și produse lactate este similar, indiferent de grupul populațional. Totuși, în alte țări, cum ar fi Rusia, India și Brazilia, pe măsură ce crește cheltuiala per capita, crește și consumul de carne roșie și produse lactate, împreună cu emisiile lor alimentare.

Un exemplu special îl reprezintă părți din Asia de Est. Aici, populația cea mai săracă are emisii alimentare ridicate datorită consumului mare de carne roșie.

O dietă mai echitabilă

Cercetările arată că o schimbare globală către dieta EAT-Lancet (mai multe vegetale în meniu) ar putea reduce emisiile alimentare globale cu 17%. Asta comparativ cu nivelurile din 2019. Grupurile cu venituri mari ar reduce 32,4% din emisiile alimentare globale. Numai prin reducerea consumului de carne și lactate. Această reducere ar fi parțial compensată de o creștere de 15,4% a emisiilor din populațiile mai sărace.  Ele ar avea nevoie de o dietă echilibrată și hrănitoare.

Studiul sugerează că politicile ar trebui să includă măsuri pentru a face alimentele sănătoase mai accesibile. Mai ales pentru populațiile cu venituri mici.