Pe măsură ce campania electorală pentru prezidențiale și referendumul constituțional din Republica Moldova avansează, Kremlinul se implică tot mai mult, arată o analiză a platformei Disinfo.

Înregistrarea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova și a participanților la referendumul republican constituțional a început în date de 21 august. Ambele exerciții electorale sunt programate pentru ziua de 20 octombrie.

CEC a dispus constituirea grupurilor de inițiativă

Comisia Electoral Centrală (CEC) a dispus constituirea grupurilor de inițiativă pentru fiecare candidat în parte.

„Un candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova va constitui, în mod obligatoriu, un grup de inițiativă. Pentru înregistrarea grupului, cel târziu cu 50 de zile înainte de ziua alegerilor, va fi depus la Comisia Electorală Centrală setul de documente. Grupurile de inițiativă urmează să colecteze semnături pentru susținerea candidaților” dispune CEC.

„Listele de subscripție trebuie să conțină cel puțin 15 000 și cel mult 25 000 de semnături ale susținătorilor, colectate din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova. Se vor considera conforme unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova în care au fost colectate cel puțin 600 de semnături”, au anunțat reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău.

17 persoane înscrise pentru cursa la președinție, alte multe, aspirante la nivel declarativ

Până acum s-au înscris 17 persoane în cursa pentru fotoliul de șef de stat. Printre ele regăsim pe actuala președintă Maia Sandu, pe liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, pe fostul președinte al Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, pe fostul prim-ministru Ion Chicu, pe fostul premier Vlad Filat și pe fostul Procuror General Alexandr Stoianoglo, susținut de PSRM, dar și pe fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah.

În aceeași listă mai figurează fostul ministru al Afacerilor Externe Tudor Ulianovschi, jurnalista Natalia Morari, fostul procuror anticorupție Victoria Furtună, fostul ministru al Apărării Valeriu Pleșca din partea PSDE, transfugul Vasile Bolea pe listele Blocului Pobeda și Igor Munteanu, de la CUB.

Pe lângă aceste 17 persoane care s-au înscris pentru funcția de președinte, mai sunt persoane care aspiră la funcția de președinte. Ele și-au început campania electorală, promovând diferite forme de falsuri, inclusiv deep fake-uri, și utilizând mijloacele de informare în masă, precum televiziunea sau presa scrisă, online, dar și rețelele sociale, și aplicațiile de mesagerie „care păstrează un grad mai sporit de anonimitate”.

Maia Sandu, ținta falsurilor și a dezinformării

Maia Sandu, actualul președinte al Republicii Moldova este ținta prioritară a falsurilor datorită faptului că se află în topul sondajelor privind preferințele moldovenilor la eventuale alegeri prezidențiale, potrivit directorului executiv al Institutului Pentru Inițiative Strategice (IPIS) .

„Va fi o campanie foarte agresivă și cu foarte multe falsuri. Jumătăți de falsuri, jumătăți de adevăruri, fiindcă, aparent, miza acestei campanii este mai mult decât doar alegerile prezidențiale. Este evident că se dorește înlocuirea realităților. Vedem foarte multe falsuri pe teme geopolitice legate de război, legate de Rusia. Sunt candidați care în mod deschis deja amenință sau sperie cu războiul, neaducând niciun fel de argumente în acest sens. Deci, va fi o campanie foarte dificilă, unde se vor folosi toate mijloacele de manipulare în masă, dar un accent primordial va fi pus pe rețelele sociale și în special pe rețelele care permit un grad sporit de anonimitate.”, spune reprezentatul IPIS

Kremlinul nu stă departe de alegerile din republica Moldova

Tot el consideră că guvernul de la Kremlin joacă un rol important în manipularea acestor informații false împotriva Maiei Sandu.

„Dificilă (campania) din mai multe considerente: în primul rând, deja înainte de campanie vedem că au fost tentative foarte multe de a aduce mulți bani în țară din Federația Rusă. Nu este sigur că acești bani vin la un singur candidat sau mai mulți. Există suspiciuni multe că unii candidați vor fi candidați spoiler sau care vor avea un rol determinant, să zicem, în a promova anumite atacuri asupra președintei în exercițiu, fiindcă ea este ținta integral din tot spectrul politic, ea este ținta numărul unu”.

Același Vadim Pistrinciuc spune în declarație că aceste falsuri nu sunt în favoarea președintei în exercițiu.

„Sigur, referendumul adaugă un grad sporit de complexitate. Este un exercițiu foarte responsabil și reiterez că nu este în favoarea președintei Maia Sandu și a partidului de guvernare, deși foarte mulți spuneau că este invers. De ce? Fiindcă nivelul de participare la referendum sau mobilizarea prin participarea la referendum este diferit decât cel de la Președinție, deși ei, iarăși, sunt unicii care trebuie să mobilizeze alegătorul și pentru referendum, ceea ce duce la disiparea într-un fel a efortului politic pe care trebuie să-l facă” , a afirmat directorul executiv al IPIS din Republica Moldova.

Andrei Curăraru, expert politic al al comunității WatchDog este de părere că un impact asupra campaniei electorale va avea și numărul mare de candidați înscriși în cursa pentru conducerea țării, mulți dintre ei fiind ai Kremlinului.