Exclusiv. Prețurile energiei în Europa rămân volatile din cauza factorilor geopolitici, economici și de mediu. Iar vestea proastă este aceea că România se află pe primul loc sau pe primele locuri în diferite topuri care arată creșterea prețului la energie sau chiar prețul pe moment (spot) al energiei.

Locul trei la prețurile energiei

Merită să explorați ofertele de cost ale panourilor solare sau ale pompelor de căldură și potențialele economii pe care acestea le pot oferi, în condițiile în care prețurile energiei, în România sunt în topul celor din UE.

Ați putea astfel acoperi părți semnificative ale cererii dvs. de energie electrică și o astfel de opțiune ar contribui la economii anuale substanțiale la facturile de energie electrică cu ajutorul panourilor solare sau a unei pompe de căldură.

Ați putea chiar să vă gândiți să renunțați la gaze și să optați pentru încălzirea cu energie electrică, în cazul în care sistemul dumneavoastră eolian sau fotovoltaic de producerea a energiei electrice v-ar asigura acoperirea întregului consum al locuinței.

Duminică, 25 august 2024, spre exemplu, România (65 euro/MWh)se afla, alături de Ungaria și Bulgaria, într-un nedorit top 3 european care arată prețurile la energia electrică, fiind întrecută doar de Grecia (locul 2, cu 94 euro/MWh) și Italia (locul 1, cu 128 euro/MWh).

O situație specială

Italia are o situație specială în acest clasament, în condițiile în care mare parte din aceste niveluri au o cauză structurală (și istorică): Rusia și-a suspendat furnizarea de gaze către Italia în octombrie 2020 din cauza conflictelor între operatori cu Austria, pe unde trece conducta. Aceste evoluții au dus la o creștere cu 211% a prețului de energie electrică pe gospodărie și o creștere cu 329% a costului gazului din prima jumătate a anului 2021.

În plus, autoritățile italiene nu au intervenit cu o plafonare a prețurilor energie și gazelor.

În același timp, Austria, Slovenia și Croația înregistrau prețuri de 50-55 euro/MWh, Polonia și Țările Baltice 40-45 euro/MWh, iar Cehia 26 euro/MWh, ca să privim doar la Europa Centrală și de Est.

Dacă ne mutăm înspre Vest vom vedea prețuri la energie de 19-31 euro/MWh, în vreme ce în Scandinavia prețul a fost de 5 euro/MWh (cu variații de la 1 la 7 euro/MWh între diferit regiuni ale Norvegiei).

Nu doar canicula este de vină

Dacă am lua de bune explicațiile autorităților care dau vina pe caniculă și ne uităm la prețurile energiei înregistrate de Italia și Grecia, prin comparație cu statele din Scandinavia, am putea spune că respectivele explicații conțin o foarte mare doză de adevăr. Dar privind mai spre vest, la Spania, îndoielile încep să ne dea târcoale, pentru că și acolo a fost caniculă, iar prețurile sunt de 3-4 ori mai mici decât în Italia și Grecia.

Comparația Spania-Franța ne arată că vremea foarte caldă ar putea explica doar o creștere de la 19 euro/MWh (prețul din Franța), la 31 euro/MWh (prețul din Spania), respectiv o mărire de 60%.

O comparație Grecia-România ne indică un „surplus” de preț de 45% dacă am avea în vedere factorul caniculă, dar diferența nominală nu ar mai fi de doar 12 euro/MWh, ci de 29 euro/MWh.

Factorul geopolitic, respectiv apropierea de războiul Rusia-Ucraina ar explica alți 19-22 euro/MWh în plus, dacă am avea în vedere o comparație Cehia (26 euro/MWh) sau Germania (23 euro/MWh), cu Polonia (45 euro/MWh), iar accest cost ar trebui avut în vedere de autorități atunci când negociază cu UE.

Prin urmare, prețurile energiei chiar dacă au fost influențate de caniculă și factorul geopolitic au și alte cauze ale măririi lor, printre acestea fiind cu siguranță și performanțele sistemului energetic național de producție și distribuție (probabil vorbim de un 15-20 euro/MWh ca preț al ineficienței).

Prețurile energiei au crescut cel mai mult în România

Istoric vorbind despre prețurile energiei, o analiză a GreenMatch, pe baza datelor din 22 de țări europene selectate, furnizate de Eurostat și de Indicele prețurilor la energie pentru uz casnic, nu arată deloc bine pentru România.

Astfel, prețurile energiei electrice din Europa au scăzut în general în comparație cu nivelurile de vârf observate în timpul crizei energetice din 2022, dar rămân mai ridicate decât nivelurile dinaintea crizei în multe țări. Cu toate acestea, variațiile diferite reflectă cererea, oferta și schimbările geopolitice.

De exemplu, potrivit Eurostat, prețul mediu al energiei electrice de uz casnic în UE a fost de aproximativ 28,5 euro/MWh în a doua jumătate a anului 2023. Acesta a scăzut ușor de la 29,4 euro/MWh în prima jumătate a anului 2023.. Această tendință pare să fi continuat până în 2024, cu fluctuații în funcție de țară.

Prețurile energiei electrice casnice au scăzut cu 67% în UE

De la vârful crizei energetice de la sfârșitul anului 2022 până în iulie 2024, prețurile energiei electrice casnice au scăzut în medie cu 67% în UE. În aceeași perioadă, prețurile medii la gaze la consumatorii casnici au scăzut cu 71% .

Germania a cunoscut una dintre cele mai abrupte scăderi ale prețurilor la energie în ansamblu, prețurile pentru energie electrică și gaze naturale au scăzut cu 67%, respectiv 73% .

Italia a înregistrat o scădere și mai dramatică a prețurilor la energie electrică, prețurile pentru gospodării au scăzut cu 83%, în timp ce prețurile la gazele naturale au scăzut cu 71%.

Franța a fost martoră la o reducere semnificativă a prețurilor la energie electrică, prețurile pentru gospodării scăzând cu 75%, deși nu au fost disponibile date specifice privind modificările prețului la gaze naturale.

Țările de Jos și Cehia au înregistrat cele mai puternice creșteri ale prețurilor la energie electrică de uz casnic, la 86,3% și, respectiv, 81,9%.

Danemarca, Spania și Belgia au înregistrat cele mai mari scăderi ale prețurilor la energie electrică casnică, la 39,3%, 29,9% și, respectiv, 15,8%.

Letonia a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor la gaze, crescând cu 139%.

Este important de menționat că prețurile actuale rămân cu aproximativ 30-40% mai mari pentru electricitate și cu 50-70% mai mari pentru gaze comparativ cu nivelurile de dinainte de criză în majoritatea țărilor europene.

Care țări au cunoscut cea mai mare creștere a prețurilor energiei?

Tabelul de mai jos arată cât de mult au crescut prețurile energiei pentru uz casnic față de momentul de dinainte de criza energetică. De asemenea, afișează costul crescut al vieții în aceste țări selectate, alături de creșterile prețurilor la energie.

Top 5 țări cu cea mai mare creștere a costurilor energiei

1. România | Electricitate: +112% | Gaze: +134%

2. Olanda    | Electricitate: +86,3% | Gaze: +99%

3. Cehia       | Electricitate: +81,9% | Gaze: +97%

4. Lituania  | Electricitate: +65% | Gaze: +112%

5. Austria    | Electricitate: +47% | Gaz: +103%

România a cunoscut cele mai semnificative creșteri atât ale prețurilor la energie electrică, cât și la gaze dintre țările europene. Potrivit datelor Eurostat, prețurile energiei electrică pentru consumatorii necasnici din România au fost pe locul patru ca marime din UE în prima jumătate a anului 2022.

Criza energetică a afectat grav industria românească, cu scăderi drastice în sectoare mari consumatoare de energie, precum chimia (scădere cu 22,1%) și prelucrarea metalelor (scădere cu 15,1%).

Cauze pentru prețurile mari ale energiei

În opinia GreenMatch motivele pentru plasarea României pe prima poziție în acest top sunt următoarele: centrale electrice învechite, condițiile meteo, disponibilitatea resurselor și volatilitatea prețurilor. Doar una din cauze este de ordin natural, iar restul ține în mare măsură de autorități pe partea de reglementare a piețelor și investiții.

„România se luptă să modernizeze centrale electrice învechite, care contribuie la constrângerile de aprovizionare. (...) Accesul limitat la diverse surse de energie a exacerbat dezechilibrul dintre cerere și ofertă (conectivitatea cu alte state, altfel spus). Volatilitatea prețurilor: prețurile cu ridicata ale energiei electrice din România au prezentat fluctuații semnificative.

În august 2022, prețurile au depășit 490 de euro pe megawat-oră înainte de a scădea la 97,8 euro pe megawat-oră în iunie 2024.

Guvernul României a implementat în decembrie 2022 plafoane ale prețurilor la energie electrică și gaze, care au fost semnificativ mai mari decât cele din alte state membre UE. Acest lucru a condus la îngrijorări cu privire la dezindustrializare și lipsa prioritizării pentru protejarea jucătorilor industriali strategici ai României,” arată analiza GreenMatch.