Este dificil de stabilit un loc și un moment anume în care plonjările au devenit o activitate cunoscută. Cu toate că, acestea datează cel puțin din vremea antichității. Astfel, scufundările, așa cum le cunoaștem în prezent, s-au schimbat odată cu trecerea anilor. Și odată cu ele, însuși sensul cuvântului. La începutul secolului, o scufundare reprezenta momentul în care apa era atinsă. În prezent însă, constituie procesul de a plonja în apă într-un stil cât mai grațios și mai perfect.

După sute ani, scufundările au evoluat într-un sport atletic și unic care necesită îndemânare, grație, curaj și forță. Daca în timpul anilor 1800 plonjarea în apă, de pe stânci și faleze, reprezenta o formă de distracție, astăzi ea reprezintă o combinație de gimnastică și balet executate deasupra apei.

Debutul scufundărilor la Jocurile Olimpice

Deși absente de la primele două ediții ale Jocurilor Olimpice moderne. Scufundările s-au alăturat Jocurilor de vară în 1904 și au fost prezente la fiecare ediție de atunci. Ediția organizată la Londra în 1908 a introdus utilizarea unei trambuline elastice. Mai apoi, sportul s-a extins pentru a introduce categoria feminină la următoarea competiție din 1912. Săriturile cu platformă pentru femei au fost introduse la Jocurile de la Stockholm din 1912.  La competiția de la Anvers din 1920, a fost adăugată și trambulina.

Scufundările au debutat pentru prima dată la Jocurile Olimpice de la St. Louis din 1904. La acea vreme, George Sheldon a câștigat medalia de aur la platforma masculină de 10 metri.

Rivalitatea marilor puteri mondiale

Statele Unite au dominat scufundările de la includerea acestora în Jocurile Olimpice. Cu toate acestea, China a început să se impună ca putere în acest sport în anii 1980. Națiunea a avut performanțe bune în timpul competițiilor de la Los Angeles din 1984 și de la Barcelona din 1992.

În special, la Jocurile de la Beijing din 2008, China a câștigat șapte din cele opt medalii de aur, inclusiv cele patru de la proba feminină. Interesant este că a repetat seria de victorii și la Rio în 2016, câștigând șapte din cele opt medalii de aur.

Cu toate acestea, SUA se află în continuare pe primul loc cu un total de 138 de medalii olimpice (49 de aur, 44 de argint, 45 de bronz), în timp ce China ocupă locul al doilea cu 69 de medalii (40 de aur, 19 de argint, 10 de bronz).

Dezvoltarea plonjărilor la nivel global

Scufundările s-au dezvoltat și mai mult odată cu crearea Comitetului Internațional de Scufundări FINA în 1928. Astfel, în 1929, asociația a publicat un nou tabel care împărțea toate scufundările în cinci grupe pentru trambulină și șase grupe pentru platformă, sistem care este folosit și astăzi. Aceștia stabilesc, de asemenea, cele patru poziții ale corpului. Până în anii 1920, majoritatea scufundărilor erau efectuate în poziția dreaptă, iar din 1921, pozițiile „pike” și „tuck” au fost permise pentru a facilita efectuarea saltului mortal și a scufundărilor de pe plăci inferioare. Poziția liberă a fost adăugată mai târziu pentru a permite sărituri noi, mai complicate.

Îmbunătățirile tehnice aduse echipamentelor au permis efectuarea unor noi salturi cu grade mai ridicate de dificultate, iar metodele de antrenament și noile evenimente internaționale atractive au contribuit la dezvoltarea scufundărilor până în prezent.

Jocurile de la Melbourne și Helsinki

La Helsinki în anul 1952, după ce nu a reușit să se califice în echipa olimpică din 1948 cu 0,01 puncte. Sportiva Pat McCormick a dominat competiția. Aceasta a oferit Statelor Unite al șaptelea titlu consecutiv la trambulina feminină și al șaselea titlu consecutiv la platforma feminină. McCormick a repetat performanța patru ani mai târziu. La doar opt luni după ce a născut, a devenit singura femeie din istorie care a reușit „dubla" la scufundări.

Ediția de la Melbourne din 1956 a fost marcată de controverse. Atunci, mexicanul Joaquin Capilla Perez, care câștigase bronzul la platformă în 1948 și argintul în 1952, a cucerit aurul la Melbourne cu o săritură finală spectaculoasă. La acea competiție SUA a contestat rezultatul final. Motivul invocat a fost că judecătorii sovietici și maghiari au fost părtinitori. O acuzație pe care chiar Capilla a aprobat-o.

Competiția de la Sydney din anul 2000

În ceea ce privește edițiile mai recente, în anul 2000 la Sydney a fost adăugată a patra probă de sincronizare. Lucru ce a permis Chinei să stabilească un record de medalii de aur la scufundări la o singură ediție a Jocurilor. La Sydney, sportivii chinezi au câștigat cinci din cele opt probe. Și mai impresionant, numărul a inclus aur la trei din cele patru probe individuale, cu excepția platformei feminine.

Într-o surpriză uluitoare, Laura Wilkinson a venit de nicăieri pentru a câștiga proba feminină de platformă. În acest proces, ea a distrus dominația Chinei la această probă, care era de patru olimpiade în fruntea clasamentului. Astfel, a câștigat singura medalie americană la scufundări de la Jocurile din 2000. Înainte de Sydney, Wilkinson, în vârstă de 22 de ani, nu terminase niciodată mai sus de locul cinci la un eveniment internațional major. Începând finala de pe locul opt, cu o atitudine optimistă a reușit să recupereze 23 de puncte față de liderul, Li Na din China, câștigând medalia de aur.

Jocurile Olimpice din Grecia

Echipa greacă de scufundări sincronizate formată din Nikolaos Siranidis și Thomas Bimis a profitat de o serie extraordinară de sărituri ratate de unii dintre cei mai buni sportivi din lume. Duo-ul grec nu a avut nicio șansă la o medalie, cu atât mai puțin la aur, asta până când săriturile liderilor au eșuat.

Echipa chineză formată din Peng Bo și Wang Kenan a obținut un zero atunci când Wang nu a putut finaliza ultima săritură, o piruetă înainte cu două răsuciri. Nereușita Chinei a deschis ușa pentru echipa  Rusiei, formată din Dmitri Sautin și Aleksandr Dobroskok, care nu a reușit să execute sărituri îndeajuns de bune pentru podium. Atunci Sautin a atins placa cu picioarele și abia și-a terminat manevra.

Nici echipa americană formată din Justin și Troy Dumais nu a avut o prestație prea bună la ultima lor săritură, înregistrând un rezultat dezastruos de 55,65 puncte, ieșind din cursa pentru medalii.

Astfel Grecia, gazda competiției Jocurilor Olimpice, a înregistrat o victorie complet neașteptată la proba trei metri sincron masculin. Și australianca Chantelle Newbery a devenit prima femeie din țara sa care câștigă aurul la scufundări individuale, atunci când a câștigat titlul la platforma de 10 m.

În concluzie, scufundările sunt într-o contunuă dezvoltare, metodele inovative de antrenament, nutriția și psihologia sportivă au ajutat sportivi să performeze, tot mai mult, de la an la an. Astfel, odată cu noile inovații apărute și cu perfecționarea siguranței, sportivii vor continua să-și împingă limitele și să performeze.