Patriarhul poporului ales, soția legiuită și problema moștenirii sale. Cum au apărut religiile israelită și musulmană

Patriarhul poporului evreu este Avraam. Povestea începe  undeva în Orientul Mijlociu într-o familie de oameni în vârstă pe care lumea îi credea pe punctul de a se stinge fără urmași.

Patriarhul și întâmplarea care îi va schimba viața

Patriarhul Avraam era căsătorit cu Sara. Povestea lor începe atunci când se numeau Avram și Sarai. Cei doi erau credincioși își trăiau viața după cutumele evreiești antice și nu aveau copii.  Într-o zi, lângă locul unde își aveau sălașul de păstori, au venit trei misterioși călători care, mulțumindu-le pentru ospeție, le-au spus că vor avea un fiu. Sarai a râs, fiindcă, teoretic nu mai era la anii când putea avea copii. Fusese stearpă toată tinerețea.

Sarai a interpretat proorocirea într-un sens pământesc. Știa că dacă soțul ei avea un copil cu o sclavă, iar sclava năștea pe genunchii stăpânei, copilul era al stăpânei. Sarai a ales-o pe Hagar, o sclavă de origine egipteană. Avram a avut o relație cu Hagar și a dat naștere unui fiu.

Între timp însă, Avram are o revelație. Noaptea, sub cerul înstelat, nu putea dormi. Focul din fața cortului deși trebuia să se stingă, ardea cu putere. În minte, Avram a auzit o voce care îi vorbea cu autoritate.

Patriarhul și fiul legitim. Alungarea lui Hagar și nașterea Islamului

Patriarhul Avram a auzit vocea lui Dumnezeu care i-a cerut să privească bolta cerească. I s-a spus că așa va fi neamul lui, dar că va trebui să îl salveze pe vărul său Lot, stabilit la Sodoma și Gomora, orașe care din cauza păcatelor mari urmau a fi distruse.

Patriarhul a primit numele Avraam, iar Sarai a devenit Sara. Pe fiul lor, Dumnezeu l-a numit Itzhak, care înseamnă zâmbet, fiindcă Sarai râsese când auzise acei misterioși călători că va avea un fiu.  Sara a decis să o alunge pe Hagar și pe fiul acesteia, fiindcă ea a avut acum un fiu legitim.

Hagar și fiul ei au fost ghidați de Arhanghelul Gabriel, către un izvor cu apă unde s-au adăpostit. Pe fiul ei, îl chema Ismael. Ismael este considerat fondatorul tradițional al Islamului, primul strămoș al marelui profet Mohammed.

Patriarhul trece proba credinței

Patriarhul Avraam a primit porunca de la Dumnezeu ca să meargă pe munte și să facă un altar. Jertfa nu era mielul tradițional ci chiar fiul lui Ithzak. Avraam deși aflase că neamul lui va fi mare, a urmat porunca, a înălțat altarul dar cînd să comită sacrificiul, Dumnezeu i-a cerut să se oprească și a spus că pentru credința lui, neamul lui va fi ca stelele de pe cer. Din senin, printr-o minune, a apărut și un berbec încurcat cu coarnele într-un lăstăriș.

Avraam a avut un fiu pe Ithzak. Acesta a avut doi fii, pe Esau și Iacov. Acesta din urmă a fost binecuvântat ca întâi născut și a avut 12 copii. A primit numele Israel, adică „Acela care luptă pentru Dumnezeu”. Așadar, Patriarhul Avraam este bunicul lui Israel și străbunicul celor 12 fii ai lui Israel, care au creat fiecare câte unul din cele 12 triburi ale evreilor.

Aceasta este legenda fondării credinței israelite și a credinței musulmane. Ithzak și Ismael sunt considerați întemeietorii legendari ai celor două mari credințe.