Costurile medii ale angajatorilor pentru un salariat au înregistrat o creștere semnificativă în 2022, cu o majorare de 10,8% față de anul 2021, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Astfel, un salariat îl costă pe angajator 6.426 de lei lunar. Costurile acestea provin în principal din contribuțiile semnificative la asigurările sociale și la sistemul de sănătate. Mai degrabă decât din nivelul mai ridicat al salariilor nete.

De exemplu, salariile angajaților germani nu se distanțează foarte mult de cele ale angajaților americani. Totuși, costurile totale cu forța de muncă per muncitor în Germania sunt semnificativ mai mari decât cele din Statele Unite.

Costul unui salariat a crescut semnificativ pentru angajator

Potrivit datelor furnizate de INS, costul mediu lunar a înregistrat o creștere în toate sectoarele economiei.

Cele mai semnificative majorări s-au înregistrat în mai multe domenii. În principal în hoteluri și restaurante (+20,3%), producția și furnizarea de energie (+15,4%), comerț (+14,7%), precum și agricultură, silvicultură și pescuit (+14,4%).

În contrast, cea mai mică creștere a costului mediu lunar față de anul precedent a fost înregistrată în sectorul sănătate și asistență socială, cu doar 1,0%.

Cu scopul de a susține diverse sectoare economice, s-au efectuat transferuri de la bugetul de stat către angajatori în cazul perioadelor de inactivitate. Cum ar fi șomajul tehnic la inițiativa angajatorului, reducerea temporară a programului de lucru sau supravegherea copiilor în cazul închiderii temporare a școlilor.

De asemenea, au fost acordate transferuri pentru a stimula ocuparea forței de muncă. Asta prin reintegrarea sau încadrarea în muncă a unor categorii specifice de persoane, cum ar fi absolvenții sau șomerii.

Cum s-au schimbat transferurile pentru forța de muncă față de anul trecut

În comparație cu anul anterior, s-a înregistrat o scădere semnificativă de 0,1% în ceea ce privește contribuția acestor transferuri la totalul cheltuielilor cu forța de muncă. Acesta include cheltuielile directe și indirecte.

Reducerea a avut loc cu variații moderate în funcție de activitățile economice.

În acest context, sectoarele cu cele mai semnificative proporții ale transferurilor de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu forța de muncă au fost în primul rând industria hotelurilor și restaurantelor. Acestea au înregistrat o pondere de 0,8%.

Urmează sectorul activităților de spectacole, culturale și recreative, cu o contribuție de 0,2%.