Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta, a fost convocat în urmă cu aproape șase ani de secretarul de stat Levente Magyar de la Ministerul de Externe și de Comerț pentru a-i transmite că Ungaria nu susține aderarea țării noastre la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În tot acest timp România a reușit să egaleze Ungaria din punct de vedere economic.

Ungaria a motivat decizia, din septembrie 2017, de a nu susține aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) prin faptul că a fost suspendată activitatea Liceului Teologic Romano-Catolic (LTRC) din Târgu Mureș. Această decizie a fost luată în urma unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Este vorba de un liceu care a fost înființat prin încălcarea prevederilor legale.În acest caz, procurorii DNA au început încă din luna noiembrie a anului 2016 urmărirea penală împotriva fostului șef al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Mureș, Ștefan Someșan, și a fostului director al Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureș, Zsolt-Jozsef Tamasi. Cei doi au fost anchetați pentru modul ilegal în care a fost înființată unitatea de învățământ.

Cum au aderat Columbia și Costa Rica la OCDE

Este important de precizat că în anul 2017 Costa Rica și Columbia au început negocierile pentru aderarea la OCDE, ceea ce s-a și întâmplat în anul 2021, respectiv 2020. Acest lucru a însemnat că OCDE devenea un club închis cu 38 de membri. În urma unei comparații din punct de vedere economic între cele două state devenite membre și cele două țări care au primit refuzul Ungariei, România și Croația, putem vedea că atât Columbia, cât și Costa Rica sunt depășite în ceea ce privește performanțele economice.

Columbia are un PIB/locuitor în anul 2022 de 20 287 dolari americani (metodologia PPP- a prețurilor comparabile, cea cu care lucrează Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. În aceeași perioadă Costa Rica a avut un PIB/locuitor de 24 922 dolari (tot metodologia PPP). În ceea ce privește cele două state refuzate de Budapesta, Croația a avut, tot în 2022, un PIB/locuitor de  40 379 dolari (tot metodologia PPP), iar România a avut un PIB/locuitor de 41 887  dolari (tot metodologia PPP).

Este important de precizat că toate convențiile și documentele OCDE interzic țărilor membre să își folosească veto-ul pe motive politice, ceea ce a și făcut Ungaria. Decizia Budapestei din urmă cu șase ani face ca Ungaria să devină o țară mult mai atractivă în comparație cu România deoarece apartanența la OCDE înseamnă să ai acces la mult mai mulți bani de pe piețele internaționale. Țările care sunt membre NATO, UE și OCDE au șansa să stea la masa discuțiilor cu cele mai mari puteri ale lumii.

România egalează Ungaria din punct de vedere economic

În ciuda refuzului Ungaria privind aderarea României la OCDE, țara noastră a reușit să egaleze nivelul performanței economice a Budapestei în anul 2022. Datele Eurostat arată că nivelu PIB/locuitor în anul 2022 a fost pentru ambele state de 77% din media UE. Acest lucru a reprezentat o performanță istorică deoarece de la semnarea Tratatului de la Trianon, în urmă cu 102 ani, care consfințește dezlipirea Transilvaniei de Ungaria și Unirea acesteia cu România, țara noastră nu a mai reușit să ajungă la același nivel de performanță economică cu țara vecină.

România a reușit să facă acest pas fără fondurile pe care Ungaria le primește în calitate de membru OCDE. Astfel, Budapesta nu mai poate să folosească nici argumentul dezvoltării economice în disputa pentru Transilvania.

Ultimele date arată că țara noastră chiar poate să depășească Ungaria pentru că România are o suprafață mai mare și mult mai multe resurse naturale. În plus, România este o economie cu peste 60% mai mare decât cea maghiară. PIB-ul nominal al țării noastre este de 300 de miliarde de dolari americani în timp ce cel maghiar de doar 185 de miliarde de dolari.

În ciuda acestor lucruri, România nu trece printr-o perioadă bună din punct de vedere economic, cu o inflație de peste 10%, o datorie publică de aproape 50% din PIB și un cost al împrumutului de peste 6,6%. Cu toate acestea, datele privind economia Ungariei arată mai rău. Inflația cea mai mare din Europa se găsește la Budapesta, 19,9%. În același timp, Ungaria are o datorie publică de aproape 80% din PIB și  este a noua cea mai îndatorată țară din UE. România ocupă locul 18 în acest clasament.

Consumul populației în România și Ungaria

Evoluțiile economice ale celor două țări pot fi comparate și în funcție de un indicator mult mai simplu, consumul populației sau precum este denumit de Eurostat „consumul individual real”. Este un indicator care poate fi definit prin totalitatea bunurilor și serviciilor consumate într-o gospodărie, incluzând și ajutoarele sociale primite din partea statului sau a altor organizații.

Statisticile arată că un român consumă, în medie, 88%  din consumul mediu al unui european, în vreme ce un ungur consumă, în medie, doar 72%.Acest lucru înseamnă că românii consumă mai multe bunuri și servicii față de vecinii maghiari.

Acest lucru nu înseamnă neapărat că românii au un trai mai bun pentru că datele nu oferă informații despre calitatea bunurilor și serviciilor consumate de cetățeni. Astfel, este destul de posibil ca serviciile de sănătate sau educația să fie mai calitative în Ungaria față de România. Acest lucru se întâmplă și pentru că țara noastră are cel mai scăzut nivel al prețurilor de consum din Uniunea Europeană (52,2% din prețurile medii europene), în vreme ce Ungaria are prețuri aflate la 62% din media prețurilor din UE.

Salariile din România, mai mari ca cele din Ungaria

În același timp, salariul mediu anual efectiv (în care sunt incluse toate beneficiile) este mai mare față de cel din Ungaria. Ultimele date Eurostat privind performanța economică pe regiuni de dezvoltare în cele două țări datează din anul 2021 și arată că în ceea ce privește PIB/locuitor Bucureștiul este la un nivel ceva mai bun decât capitala lor: 166% din media europeană pentru București față de 156% pentru Budapesta. Regiunea de Vest, Banatul, este a doua cea mai performantă zonă din România cu 75% din media europeană. Această regiune este urmată de Centru (Ardealul central) și Nord-Vest (Ardealul de Nord plus Crișana), cu 71% respectiv 70% din media europeană. Regiunile din sudul țării au 59% (Sud-Est, adică Dobrogea), 58% (Sud-vest, adică Oltenia) și 57% (Sud, adică Muntenia). Cea mai slab performantă regiune a noastră este Nord-Est, adică Moldova fără Galați și Vrancea (județe atașate regiunii dobrogene), cu 49% din media europeană a PIB/locuitor.

Cele mai dezvoltate regiuni din Ungaria, sub cele din România

Datele pentru Ungaria arată că cea mai performantă regiune în 2021 este Közép-Dunántúl- Transdanubia, situată în zona centrală, la granița cu Slovacia, unde PIB/locuitor PPS atinge nivelul de 70% din media europeană. Pe locul secund se află regiunea Nyugat-Dunántúl- Transdanubia din Vest, cu un nivel de 68% din media europeană pentru PIB/locuitor și regiunea din jurul capitalei, Pest, cu 61% din media UE. Ultimele trei regiuni maghiare sunt: Dél-Alföld- marea câmpie sudică, cu 54% din media europeană, Dél-Dunántúl -Transdanubia (Sud) cu 51% din media europeană, Észak-Magyaroszág (Ungaria nordică), cu 52% din media europeană și Észak-Alföld (marea câmpie nordică), cu 49% din media europeană. Astfel, se poate observa că Bucureștiul se depășește Budapesta. De asemenea, Banatul se situează cu 5% peste nivelul celei mai bogate zone din Ungaria. În același timp, cele două regiuni românești din Ardeal sunt cu mult peste cele două regiuni maghiare de lângă granița cu noi, Észak-Alföld (la granița cu Oradea și Satu Mare) și Dél-Alföld (la granița cu Banatul), potrivit Adevarul.ro.