Căldură. Sursa foto: Arhiva EVZ ONU a confirmat că luna iulie a acestui an a adus temperaturi fără precedent la nivel global. În acest an, oamenii de știință avertizează asupra pericolelor încălzirii.
''Era încălzirii globale s-a încheiat, acum este momentul erei fierberii globale'', le-a spus joi după-amiază reporterilor secretarul general al ONU, Antonio Guterres. "Schimbarea climatică este aici. Este terifiant. Și acesta este doar începutul"
După mai multe săptămâni de încălzire a mărilor și a trei continente, Organizația Meteorologică Mondială a Națiunilor Unite (OMM) și Observatorul European Copernic cred că au suficiente date pentru a anunța că iulie 2023 va fi ''aproape sigur cea mai caldă lună măsurată vreodată'', depășind recordul anterior stabilit în iulie 2019.
Evenimentul este probabil ''fără precedent'' într-o perioadă de mii de ani și potrivit celor două instituții de referință, este doar o ''avanpremieră'' a viitorului climatic al planetei.
Grecia a devenit un Infern din cauza incendiilor
Grecia este devastată parțial de flăcări, Canada e lovită de inundații teribile, sudul Europei se luptă cu o căldură apăsătoare; la fel şi nordul Africii, sudul Statelor Unite și o parte a Chinei, care este afectată şi de ravagiile taifunului Doksuri: semnele vizibile ale încălzirii globale antropice se manifestă simultan.
Chiar dacă alte regiuni din nordul Europei se vor bucura de o vară blândă sau chiar răcoroasă, oamenii de știință sunt fermi: ''Este foarte probabil ca iulie să fie cea mai călduroasă lună iulie care s-a înregistrat vreodată'' și chiar ''cea mai caldă dintre toate lunile la un loc'', a anunțat Observatorul European Copernic, confirmându-și previziunile.
Jurnalişti, vorbiţi despre cauzele schimbărilor climatice şi despre soluţii. Omiterea acestor informaţii condamnă oamenii la un sentiment de neputinţă, tocmai într-un moment istoric în care încă este posibil să construim un viitor mai bun".
Cauzele încălzirii globale
Acestea sunt primele cuvinte ale apelului către mass-media semnat de 100 de oameni de știință și savanți italieni printre care se numără laureatul Premiului Nobel pentru Fizică Giorgio Parisi, Antonello Pasini, Nicola Armaroli, Stefano Caserini, Enrico Giovannini, Luca Mercalli sau Telmo Pievani.
"Presă italiană continuă să vorbească mult prea des despre ''vreme rea'' în loc de schimbări climatice - se arată în apel -. Şi atunci când vorbeşte despre asta, de multe ori omite cauzele și soluțiile aferente. Ca şi cum ştirile din primăvara lui 2020 ar fi vorbit doar despre persoanele aflate în spital sau de cei morți din cauza problemelor respiratorii, fără a menţiona cauza acestor situaţii, adică virusul SARS-CoV-2, sau soluția, adică vaccinurile''.
sursa: RADOR.
Recomandările noastre
