China și Cuba negociază construirea unei noi baze militare comune pe insulă, un acord care a declanșat alarma la Washington cu privire la posibilitatea ca Beijingul să detașeze trupe și să desfășoare operațiuni de securitate la puțin peste 160 de kilometri de coasta Floridei.

În acest sens Administrația Biden a desecretizat o serie de documente ale serviciilor de informații în urmă cu câteva săptămâni pentru a demonstra că activitățile de spionaj ale Chinei în Cuba au loc cel puțin din 2019. scrie publicația spaniolă La Razon.

Discuțiile pentru instalarea centrului de operațiuni nu s-au concretizat încă, dar sunt într-o fază avansată, potrivit serviciilor americane de informații. În acest scenariu, Casa Albă s-a pus pe treabă pentru a arunca în aer acordul. Washingtonul vrea să folosească posibilele îndoieli care pot exista în rândul negociatorilor cubanezi cu privire la suveranitate ca un atu, relatează WSJ. Un eventual acord militar ar obliga Havana să facă concesii de această natură.

Preocuparea Statelor Unite cu privire la influența tot mai mare a Chinei în America Latină și Caraibe coincide cu încercările Administrației Biden de a reduce tensiunile cu gigantul asiatic, tensiuni amplificate din cauza disputei pe tema Taiwanului. Așa se explică călătoria secretarului de stat Antony Blinken la Beijing, unde a fost primit de șeful diplomației chineze, Wang Yi, iar mai târziu de președintele Xi Jinping.

Cum a  influențat vizita lui Blinken

Vizita oficială a lui Blinken a servit la detensionarea situației, dar nu la reluarea comunicării la nivel militar pentru a evita neînțelegerile, așa cum a propus secretarul de stat al SUA. La întâlnirea sa cu Xi, Blinken a exprimat îngrijorarea Statelor Unite cu privire la activitățile serviciilor de informații chineze în Cuba. Dar nu a găsit răspunsuri mulțumitoare.

Într-un interviu acordat CBS, Blinken a confirmat că activitățile chineze din Cuba au reprezentat o preocupare serioasă pentru administrația Biden, despre care a vorbit la întâlnirile sale din weekend de la Beijing. "Am luat măsuri în ultimii doi ani, din punct de vedere diplomatic, când am văzut China încercând să creeze acest tip de prezență. Este ceva cu adevărat îngrijorător. Am fost foarte clar cu privire la preocupările noastre cu China", a insistat secretarul de stat.

Răspunsul Beijingului a fost imediat. Luni, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Mao Ning, întrebat despre această problemă la întâlnirea sa zilnică cu presa, a declarat că speră că părțile "se pot concentra mai mult pe lucrurile care duc la creșterea încrederii reciproce și a păcii regionale şi la dezvoltarea stabilităţii" şi nu în lansarea acestui gen de acuzaţii.

Cum va arăta baza Chinei din Cuba

Baza chineză din Cuba face parte din așa-numitul "Proiect 141", o inițiativă a Armatei Populare de Eliberare (PLA) care își propune să-și extindă rețeaua militară și logistică la scară globală, scrie WSJ. Nu ar fi prima instalație pe care Beijingul și Havana o gestionează în comun pe insulă, ci mai degrabă a patra, potrivit serviciilor americane de informații. O astfel de bază se află în Djibouti. În țara din Cornul Africii China a lucrat la construirea unei instalații de colectare a informațiilor de semnal.

Potrivit analiștilor, Beijingul îşi consideră acțiunile în Cuba ca fiind un răspuns geografic la relația Statelor Unite cu Taiwanul. Washingtonul a investit sume mari de bani în înarmarea și antrenarea insulei autonome, pe care Beijingul o consideră "rebelă". De fapt, distanța de la insula Formosa la China continentală este aproape aceeași ca din Cuba până în Florida.

Dar diferențele sunt încă semnificative. În timp ce China nu are forțe desfășurate în America Latină, Statele Unite au zeci de baze militare în Pacific, unde staționează peste 350.000 de soldați. Numai în Taiwan, Statele Unite au desfășurat peste 100 de militari pentru a antrena forțele de apărare ale insulei. (Articol de Alberto Tejedor. Traducerea: Rodezia Costea/Rador).