Războiul din Ucraina este secondat în fundal de un acerb război economic. Deși oficial condamnă invazia lui Putin, există mai multe companii renumite care fac în continuare afaceri profitabile în Rusia, arată o analiză CNN.

Peste 1.000 de mari companii s-au angajat să părăsească Rusia după ce Vladimir Putin a demarat invazia Ucrainei, însă unele dintre acestea, nume sonore, și-au încălcat angajamentul. Acest exod fără precedent al corporațiilor a fost analizat de profesorul Jeff Sonnenfeld de la Universitatea Yale, într-un articol citat de presa americană.

Comportament rușinos și neetic

Sonnenfeld și echipa sa de cercetare acuză anumite companii binecunoscute pe plan mondial ca Heineken, Unilever și Oreo, producătorul brandului Mondelez, că sprijină economia țării agresoare.

Profesorul de la Yale a folosit în studiul său mai mulți avertizori de integritate sau experți care au avut acces la documente corporatiste secrete din Rusia. „Aceste companii funcționează ca profitoare de război”, a declarat Sonnenfeld în cadrul unui interviu acordat CNN. “Este dincolo de dezamăgire. Este rușinos și neetic”, a opinat specialistul.

Sonnenfeld, care a depus mărturie în fața Congresului american referitor la companiile care părăsesc Rusia, acuză aceste corporații de încălcarea legii. Alegând să își mențină afacerile în Rusia, acestea încalcă un cod moral cod și “își distrug propriile branduri”, apreciază specialistul.

“Consumatorii trebuie să înțeleagă că sprijinind aceste companii, practic alimentează mașina de război a lui Putin”, a completat profesorul de la Yale.

Susținere implicită a regimului Putin

Studiul de caz folosit de profesorul Jeff Sonnenfeld este gigantul berii Heineken din Danemarca. În martie 2022, la numai o lună după invazia Ucrainei, compania a fost lăudată public pentru promisiunea de a părăsi Rusia. Yale chiar i-a acordat Heineken calificativul “A,” rezervat companiilor cu o ieșire “curată” a Rusiei.

Totuși, 16 luni mai târziu, Heineken deține încă 7 fabbrici de bere și are 1.800 de angajați în această țară, potrivit cercetării echipei de la Yale. Mai mult, între timp Heineken a lansat o serie de noi branduri în Rusia, speculând vidul lăsat de plecarea altor branduri de bere majore. “Simbolismul astăzi este o susținere implicită a regimului Putin”, punctează Sonnenfeld.

Prin comparație, alte companii majore ca BP și ExxonMobil au luat decizii importante pentru a-și îndeplini to angajamentul de a părăsi Rusia.

Înghețata Unilever și snacks-urile Mondelez

În martie 2022, gigantul Mondelez a promis că își va reduce “toate activitățile non-esențiale din Rusia”, rămânănd la “oferte de bază”. Totuși Mondelez are încă 3.000 de angajați în Rusia, deși compania s-a confruntat cu  boicotul unor furnizori de cereale din Europa.

Totuși, într-un comunicat difuzat săptămâna trecută, Mondelez a precizat că își va reduce activitățile și a stopat lansările de produs și publicitatea din Rusia.

Unilever s-a angajat să își lichideze bunurile “esențiale” din Rusia. Totuși Unilever vinde încă produse populare. Deși oficial susține că condamnă războiul, Unilever a explicat că a părăsi țara nu este “adecvat” fără a-și ceda activele guvernului sau a face rău angajaților săi din Rusia.

Pe lista companiilor profitoare, profesorul de la Yale mai numește branduri mari. Nestle vinde în continuare o parte din produsele sale vedetă și a refuzat să răspundă unei interpelări publice.

Lanțurile fast food fac profituri uriașe

Un alt segment de multinaționale care o duc bine operând în Rusia sunt lanțurile tip fast food, deși giganți ca McDonald’s și Starbucks au decis să părăsească țara agresoare. Totuși, echipa lui Sonnenfeld a descoperit că lanțul Sbarro Pizza operează încă la Moscova.

Lanțul american Carl’s Jr. este un alt nume încă prezent, ba chiar are o pagină de Instagram în limba rusă. Compania a francizat 17 restaurante în Rusia, dar susține că acestea sunt deținute și operate în mod independent.

Unele companii își apără prezența în Rusia prin dorința de a evita să cauzeze mai multe probleme pentru angajații și clienții din această țară.

Sonnenfeld a mai punctat în studiul său că fenomenul din Rusia se aseamănă cu exitul marilor branduri occidentale din Africa de Sud în timpul Apartheidului din anii 80, conchide analiza publicată de CNN.