La finalul acestei luni, în politica românească de după 1989 se va produce un eveniment în premieră. Un premier, Nicolae Ciucă, își va da demisia, fără să fie constrâns în vreun fel, pentru a-i face loc lui Marcel Ciolacu. Este vorba despre rotativa guvernamentală, dintre PNL și PSD, care se va produce în baza protocolului coaliției din 2021. În cele ce urmează, vom prezenta o serie de statistici legate de premierii României. Cea mai scurtă guvernare, Mihai Răzvan Ungureanu, cel mai instabil mandat de guvernare, PSD, 2016 - 2019 etc.

Din 1989, imediat după Revoluția anticomunistă și până în prezent, România a avut 25 de premieri, atât plini, votați de Parlament, cât și interimari, numiți de președintele țării, în diferite context. Dacă rotativa guvernamentală programată pentru finalul acestei luni se va produce, Marcel Ciolacu va fi premierul cu numărul 26 din istoria politică post-revoluționară.

De-a lungul anilor, cinci prim-miniștri, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă și Florin Cîțu au fost demiși printr-o moțiune în parlament. Alți opt premieri au decis să se retragă de la conducerea guvernului prin demisie. Este vorba despre Petre Roman, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Adrian Năstase, Emil Boc, Victor Ponta, Mihai Tudose și Ludovic Orban.

În cei mai bine de 30 de ani care s-au scurs de la revoluția din 1989, România a avut 25 de premieri. Dintre aceștia doar trei au rezistat un mandat plin, de câte patru ani, Nicolae Văcăroiu, Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu. În celelalte cazuri, viața politică a României a fost caracterizată prin instabilitate.

PSD la concurență cu CDR

Cei mai mulți premieri, plini și intermiari, s-au perindat pe la Palatul Victoria în mandatul 2016 - 2020. A fost de departe cea mai instabilă perioadă politică a României de după 1990. În cei patru ani, la conducerea guvernului s-au perindat nu mai puțin de șase premieri, plini, votați în Parlament și interimari.

Patru dintre aceștia, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Mihai Fifor (interimar) și Viorica Dăncilă au fost de la PSD. Alți doi, Ludovic Orban și Nicolae Ciucă, pentru câteva zile, ca interimar, au fost de la PNL. Crizele politice provocate de Liviu Dragnea, președinte al PSD, până în 2019, a făcut ca pe la guvern să se perinde trei premieri PSD.

Din punct de vedere al instabilității politice, perioada Dragnea – PSD poate fi comparată cu mandatul CDR, din 1996 – 2000. La vremea respectivă, PNȚCD, principalul partid al alianței, a dat cinci premieri, în decursul a patru ani. Este vorba despre Victor Ciorbea, Gavril Dejeu (interimar), Radu Vasile, Alexandru Athanasiu (interimar) și Mugur Isărescu.

Diferențele sunt că țărăniștii au avut cu un intermar mai mult, iar mandatul PSD la guvernare a ținut doar trei ani, nu patru. Pe de altă parte, guvernele CDR s-au confruntat cu multe probleme din cauza aliaților din PDL. Sunt de notorietate scandalurile provocate de Traian Băsescu în guvernul Ciorbea. Aceasta în vreme ce PSD a guvernat doar în alianță cu UDMR, partid care nu a ieșit din cuvântul social-democraților lui Dragnea.

Premierul cu cel mai scurt mandat

Dintre toți premierii plini, votați de parlament, pe care i-a avut România după 1989, cel mai scurt mandat l-a avut Mihai Răzvan Ungureanu, fost șef al Serviciului de Informații Externe. El s-a aflat la conducerea guvernului, la Palatul Victoria pentru doar 78 de zile, în perioada 9 februarie – 7 mai 2012.

Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit la conducerea guvernului, de președintele Traian Băsescu, în urma demisiei guvernului Emil Boc. Președintele s-a consultat cu partidele parlamentare și l-a însărcinat cu formarea unui nou guvern care ar fi trebuit să reziste până la alegerile parlamentare programate pentru toamna lui 2012.

Doar că nu a fost să fie. În condițiile în care PDL, principalul partid care îl susținea se prăbușea în sondaje, iar parlamentarii săi migrau pe capete către alte formațiuni, precum PSD și PNL, guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a picat la prima moțiune de cenzură, pe 27 aprilie 2012. El a fost demis de USL, alianța dintre PSD și PNL, condusă de Victor Ponta și Crin Antonescu. Adoptarea moțiunii de cenzură s-a realizat cu 235 de voturi „pentru” și 9 „împotrivă”, patru voturi fiind anulate.

Conform legii, Cabinetul condus de Mihai Ungureanu a mai rămas în funcție doar câteva zile, până a fost votat un nou guvern, condus de Victor Ponta.

 

Un guvern aflat la cheremul PDL

Despre Guvernul lui Mihai Răzvan Ungureanu nu se pot spune prea multe lucruri, dat fiind timpul scurt pe care l-a avut la dispoziție.

El rămâne în istorie datorită deciziei de a-l înlocui pe Sorin Beljnar, un personaj controversat, condamnat ulterior pentru corupție, de la conducerea ANAF. Decizia lui Ungureanu, de înlocuire a lui Blejnar nu a avut legătură cu corupția, ci a fost motivată de propunerea unor ținte nerealiste de colectare a veniturilor din evaziune fiscală.

Ca premier, se poate spune despre Mihai Răzvan Ungureanu că a avut un mandat dificil, fiind supus unor presiuni destul de mari, din partea partidului care-l susținea, PDL. Aflați în an electoral, politicienii PDL i-au impus să aloce fonduri primarilor, astfel că nu și-a putut îndeplini obiectivele propuse.

În cele mai puțin de 80 de zile pe care le-a petrecut la Palatul Victoria, numele lui Mihai Răzvan Ungureanu a fost legat de un scandal privind chetuielile de protocol pe care le-ar fi făcut. Astfel, i s-a reproșat că ar fi achiziționat mai multe bunuri de lux, delicatese, băuturi fine și cosmetice, pentru care ar fi plătit 1.300.000 de lei.

Aventura politică a lui Răzvan Mihai Ungureanu

După încheierea mandatului de premier, Răzvan Mihai Ungureanu și-a continuat aventura politică în cadrul unei formațiuni numite Forța Civică cu care s-a înscris în Alianța România Dreaptă (ARD), formată din PDL și PNȚCD.

La alegerile din 2012, el a obținut un mandat de senator la Arad, după redistribuirea voturilor. În 2014, Forța Civică a fuzionat cu PDL care, la rândul său s-au unit cu PNL. După alegerile din 2014, Klaus Iohannis l-a cooptat în echipa sa de la Palatul Cotroceni, Mihai Răzvan Ungureanu devenind consilier personal al președintelui.

În 2015, Klaus Johannis, l-a nominalizat a doua oară pentru funcția de director al Serviciului de Informații Externe, fiind numit prin votul parlamentului în 30 iunie 2015. A ocupat poziția doar un an, până pe 26 septembrie 2016.