Oficialii din regiunea separatistă Transnistria dau asigurări că nu doresc o escaladare a tensiunilor din Republica Moldova. Așa-zisul ministru de Externe de la Tiraspol susține că se fac eforturi în această direcție și afirmă Transnistria nu reprezintă un pericol pentru Moldova și Ucraina. Pe de altă parte, autoritățile din stânga Nistrului se arată nemulțumite de legea propusă la Chișinău care prevede pedepse penale pentru acțiunile de separatism.

Conducerea regiunii separatiste Transnistria nu dorește o escaladare a tensiunilor din Republica Moldova și dă asigurări că nu prezintă un pericol. Oficialii de la Tiraspol susțin că fac eforturi în această direcție. Așa-zisul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, a făcut o serie de declarații pe acest subiect, arătând că regiunea separatistă nu prezintă pericol nici pentru Moldova și nici pentru Ucraina.

„Tiraspolul depune eforturi pentru a nu permite escaladarea situației. Noi vedem o anumită agitație atât din partea ucraineană, cât și din cea moldovenească, dar depunem eforturi pentru a nu permite escaladări. Cel mai important este faptul că Transnistria nu prezintă pericol pentru nimeni, nici Ucraina nu amenință pe nimeni”, a declarat oficialul transnistrean, conform Unimedia.

La finalul săptămânii trecute, vicepremierul moldovean Oleg Serebrian a declarat că a informat oficialii din stânga Nistrului cu privire la proiectul de lege privind separatismul. Actul normativ a iscat numeroase controverse și îngrijorări în stânga Nistrului, datorită pedepselor penale pe care le prevede pentru acțiunile de separatism. Vicepremierul de la Chișinău a arătat că legi similare au fost adoptate și în alte state europene, Norvegia, Letonia și chiar Rusia.

„Noi am informat că nu vedem obstacole. Vedem cum va decurge ședința următoare de la Chișinău”, a adăugat Serebrian.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, în lectura a doua, legea prin care sunt introduse pedeapse penale pentru separatism. Autorii actului normativ au justificat necesitatea adoptării acestuia prin dorința de a stabili un sistem de măsuri juridice și penale pentru manifestările care atentează la integritatea, suveranitatea și securitate statului moldovean.

Legea care îi nemulțumește pe separatiști

Legea îi nemulțumește pe separatiștii de la Tiraspol care au atras atenția cu privire la consecințele unui astfel de act normativ. Așa-zisul Consiliu Suprem de Securitate de la Tiraspol a avertizat Chișinăul în acest sens.

„Consiliul avertizează conducerea Moldovei că responsabilitatea în cazul unei escaladări sau destabilizări în regiune va fi pe umerii malului drept”, se arată în notă.

Tiraspolul a cerut Chișinăului să renunțe la legea care prevede pedepse penale pentru acțiunile de separatism în Republica Moldova. Aașa-numitul minister de externe din regiunea transnistreană susține că nota explicativă primită din partea autorităților moldovenești nu conține „nici răspunsuri la întrebări și nici o poziție clară, ci doar acuzații”.

Anterior, reprezentanta ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova a criticat proiectul de lege, în conformitate cu interesele Tiraspolului, pe care Moscova le susține.

Moldova susține retragerea armatei ruse din Transnistria

Noul prim-ministru al Republicii Moldova, Dorin Recean, susține retragerea trupelor rusești din Transnistria. El a precizat că autoritățile de la Chișinău doresc o soluționare pașnică a problemei transnistrene.

„Republica Moldova este implicată într-un proces care presupune soluționarea exclusiv pașnică a problemei transnistrene. Aceasta înseamnă că Rusia trebuie să-și retragă trupele, să evacueze armamentele și munițiile. Rusia s-a obligat să facă acest lucru, și nu o singură dată. Trebuie să ne convingem că Rusia își va îndeplini promisiunea. Aceasta și înseamnă demilitarizare”, a declarat Recean.

El a subliniat că nu este vorba de restrângerea operațiunii de menținerea păcii care se desfășoară conform a acordului ruso-moldovenesc de la 21 iulie 1992.

„Este vorba de gruparea operativă a trupelor rusești – peste 1.500 de militari ruși care se află pe teritoriul Republicii Moldova fără motive legale. Și Rusia a reafirmat în repetate rânduri angajamentele în ceea ce privește retragerea rămășițelor fostei Armate a 14-a”, a declarat Dorin Recean.