Solicitarea Suediei şi Finlandei de a adera la NATO va genera în următoarele luni cea mai dură negociere diplomatică pe axa Ankara-Washington-Bruxelles.

Acesta a fost subiectul cel mai important de pe agenda reuniunii Mecanismului Strategic SUA-Turcia, ce s-a desfăşurat săptămâna trecută la Washington, şi la care au participat ministrul de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, şi secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. 

Prin aderarea Suediei şi Finlandei, ţările occidentale, şi în primul rând SUA, doresc să transmită mesajul unui bloc NATO puternic împotriva Rusia, însă aliata Turcia amână ratificarea aderării acestor două ţări şi aşteaptă paşi în privinţa luptei împotriva terorismului. 

Guvernul de la Ankara solicită acestor două ţări extrădarea persoanelor care fac parte din grupările PKK şi FETÖ (Mişcarea Gülen - n.trad.) şi susţine că încă nu s-a ajuns la un nivel dorit în problema cooperării pentru combaterea terorismului. 

Visul lor de aderare este în dificultate

Atât incidentul din capitala Suediei, Stockholm, pus la cale de simpatizanţii PKK, în care un manechin cu chipul preşedintelui Tayyip Erdoğan a fost spânzurat cu capul în jos, precum şi gestul politicianului de extremă dreapta Rasmus Paludan de a da foc cărţii sfinte, Coranul, în faţa Ambasadei Turciei, pare că au pus în dificultate visul Suediei de a adera la NATO. 

Problema aderării Suediei şi Finlandei este o problemă pe care o poate soluţiona administraţia Joe Biden la Washington. 

Guvernul de la Ankara insistă pentru ca SUA să înceapă vânzarea avioanelor de luptă F-16. 

Săptămâna trecută, Çavuşoğlu a declarat că această problemă nu are legătură cu aderarea Suediei şi Finlandei. Însă situaţie este exact invers. 

Membrii din comisiile cheie din Congresul SUA blochează vânzarea către Turcia a avioanelor F-16 pentru că sunt de părere că /Turcia/ nu are o atitudine conformă statutului de aliat NATO. 

Operaţiunile lansate de Erdoğan în nordul Siriei, apropierea de Rusia, planurile de a se întâlni cu liderul sirian Bashar al-Assad, tensiunile din Mediterana de Est, condiţionarea aderării Suediei şi Finlandei a generat reacţii în Congresul SUA.

Săptămâna trecută, Departamentul de Stat al SUA a transmis o notă oficială comisiilor responsabile cu vânzarea armelor din cadrul Congresului Statelor Unite pentru a permite vânzarea avioanelor F-16. 

Acum se urmăreşte care dintre senatori va obstrucţiona aceste livrări, dacă Biden nu îşi va folosi dreptul de veto. 

Exact acest lucru solicită guvernul de la Ankara administraţiei Biden. 

Să exercite presiuni asupra Congresului SUA pentru vânzarea avioanelor de luptă F-16 şi astfel să se deblocheze şi cooperarea în alte domenii. 

Nu pare a avea bune intenţii

Însă guvernul de la Ankara nu este în ochii Statelor Unite "un aliat NATO cu bune intenţii", ci Turcia pare o ţară care de fiecare dată doreşte să negocieze ceva, situaţie în care membrii Congresului sunt greu să convins, notează cumhuriyet.com.tr

În orice caz, negocierile privind aderarea Suediei şi Finlandei vor depinde de mutările pe care le va face la Washington administraţia Biden. Ceea ce nu pare a se întâmpla înaintea alegerilor din Turcia, aşa cum speră Suedia şi Finlanda.

(Traducerea Rador)