O lovitură de stat eșuată și prăbușirea URSS. Ziua în care steagul sovietic cu secera și ciocanul a fluturat ultima dată deasupra Kremlinului

O lovitură de stat eșuată și prăbușirea URSS. Ziua în care steagul sovietic cu secera și ciocanul a fluturat ultima dată deasupra KremlinuluiSursa: Arhiva EVZ

Uniunea Sovietică, fondată în 1922 pe principii marxist-socialiste, a devenit una dintre cele mai mari și mai puternice națiuni din lume - înainte de căderea și dizolvarea sa în 1991.

Uniunea Sovietică, fondată în 1922 pe principii marxist-socialiste, a devenit una dintre cele mai mari și mai puternice națiuni din lume - înainte de căderea și dizolvarea sa în 1991.

La 7 noiembrie 1917, forțele bolșevice, conduse de ideologul marxist Vladimir  Ilici Lenin și de compatrioții săi Leon Troțki și Iosif Stalin, au preluat puterea în capitala Rusiei, Petrograd. A urmat un război civil rusesc prelungit și sângeros, care s-a încheiat în 1921 cu victoria Armatei Roșii bolșevice.

Armata Roșie nu numai că a cucerit Rusia, dar a fost victorioasă și în statele-satelit, precum Ucraina, Belarus și Caucazul, care anterior făcuseră parte din Imperiul Rus. Sub regimul țarist, populația non-rusă a fost oprimată sistematic, dar Lenin a promis schimbări odată cu formarea Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice la 30 decembrie 1922.

"Lenin a elaborat un sistem care ar fi creat un nou tip de stat - o federație în care fiecare naționalitate ar fi avut propria autonomie culturală și teritorială", spune Ronald Suny, profesor de istorie și autor al cărții The Soviet Experiment: Rusia, URSS și statele succesoare, citat de history.com. "Aceasta a fost o structură foarte unică, această Uniune a Republicilor Socialiste Sovietice".

URSS a fost, de asemenea, primul stat din lume construit pe principiile marxist-socialiste ale economiei colective și ale societății fără clase. Pentru popoarele asuprite și colonizate din Africa și Asia, Lenin a prezentat URSS ca pe un model politic alternativ, radical democratic, anti-imperialist și egalitarist.

Dar idealurile înalte pe care a fost fondată URSS s-au erodat rapid în fața condițiilor economice dezastruoase și a izolării internaționale. Chiar înainte de moartea lui Lenin, în 1924, revoluția socialistă s-a îndepărtat de drepturile muncitorilor și s-a orientat spre industrializare rapidă, colectivizare forțată și creștere economică cu orice preț.

Arta sovietică prezintă un paradis al muncitorilor

Acest afiș din 1923 este intitulat "Trăiască 1 Mai", o zi sărbătorită de socialiști încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. URSS a pus în circulație lucrări de propagandă ca aceasta pentru a promova idealul noului stat sovietic ca un paradis al muncitorilor, cu pace, egalitate și prosperitate.

Dușmanii lui Stalin dispar în timpul Marii Terori

În timpul epurărilor brutale ale lui Iosif Stalin din anii 1930, milioane de cetățeni sovietici au fost catalogați drept "dușmani", arestați de poliția secretă și trimiși în gulagurile siberiene.

"În decursul unui singur an, între 1937 și 1938, Stalin a executat aproape 700.000 de oameni de-ai săi", spune Suny. "Elite, șefi industriali, personalități culturale - oricine pe care el îl vedea ca fiind în opoziție." Chiar și camarazii apropiați au fost literalmente șterși din istoria sovietică. Nikolai Yezhov, fostul șef al poliției secrete, a fost executat de Stalin și apoi șters din această fotografie modificată.

Foametea ucraineană de la începutul anilor 1930 a fost o pedeapsă provocată de om pentru că a îndrăznit să se opună lui Stalin. Când țăranii ucraineni s-au opus relocării în masă în ferme colective, administrate de stat, Stalin a decis să-i înfometeze până la supunere. Se estimează că 3,9 milioane de ucraineni au murit după ce forțele sovietice au confiscat recoltele de cereale ucrainene.

Această fotografie a înregistrat prima detonare reușită a unei arme nucleare de către Uniunea Sovietică, la 29 august 1949. Bomba atomică de 20 de kilotone, supranumită "Primul fulger", a fost construită cu ajutorul tehnologiei americane care a fost dezvăluită sovieticilor de către fizicianul atomic de origine germană și spion condamnat, Klaus Fuchs. Realizarea sovietică a lansat o cursă a înarmării nucleare în timpul Războiului Rece, în urma căreia fiecare parte a acumulat peste 10.000 de focoase nucleare.

După cel de-al Doilea Război Mondial, Stalin a ordonat construirea unor zgârie-nori masivi în Moscova pentru a dovedi că URSS era la fel de bogată și de puternică precum Occidentul. "Se duc în America și oftează: "Ah, ce clădiri uriașe!"". ar fi spus Stalin. "Să se ducă acum la Moscova, să vadă ce fel de clădiri avem noi și să rămână cu gura căscată."

Aici sunt prezentate turnurile de inspirație gotică ale Universității de Stat din Moscova, una dintre cele "Șapte surori" care reprezintă arhitectura stalinistă în toată măreția sa crudă.

În anii '50, cursa înarmărilor din timpul Războiului Rece s-a extins într-o cursă spațială pentru superioritate tehnologică. Uniunea Sovietică a preluat conducerea la 4 octombrie 1957, odată cu lansarea Sputnik 1, primul obiect creat de om care a orbitat în jurul Pământului. În continuare, sovieticii au întreprins o serie de experimente cu animale la bordul navelor orbitale pentru a testa fezabilitatea trimiterii oamenilor în spațiu.

O cățelușă ghinionistă, Laika, a devenit primul animal care a călătorit în spațiu atunci când a fost lansată la bordul navei spațiale Sputnik 2. Laika, un husky parțial siberian care a trăit ca vagabond pe străzile Moscovei înainte de a fi folosit în programul spațial sovietic, a murit în câteva ore din cauza supraîncălzirii și a panicii.

URSS a trimis, de asemenea, primul om în spațiu în 1961, prin lansarea pilotului de încercare Iuri Alekseievici Gagarin, în vârstă de 27 de ani. Gagarin a înconjurat Pământul o dată într-o navă spațială Vostok înainte de a se ejecta la 23.000 de metri deasupra planetei și de a se parașuta în siguranță. Statele Unite i-au devansat apoi pe sovietici pe Lună în 1969, odată cu aterizarea lui Apollo 11.

Hrușciov, Nixon și "dezbaterea din bucătărie”

După moartea lui Stalin în 1953, Nikita Hrușciov a instituit o politică de "de-stalinizare", spune Suny, desființând gulagurile, punând sub control poliția secretă și acordând mai multă autonomie republicilor sovietice.

Dar tensiunile Războiului Rece au continuat să crească. Una dintre cele mai faimoase izbucniri a fost "dezbaterea improvizată în bucătărie" dintre Hrușciov și vicepreședintele Richard Nixon în timpul unui tur al unei expoziții culturale din Moscova.

Această confruntare publică între Leonid Brejnev, președintele Uniunii Sovietice, și Erich Honecker, președintele Germaniei de Est, în 1979, a comemorat cea de-a 30-a aniversare a alianței dintre statele comuniste. "Sărutul fratern socialist" a fost adoptat de liderii sovietici ca fiind semnul suprem al loialității față de partidul comunist.

La 26 aprilie 1986, centrala nucleară de la Cernobîl din Ucraina a suferit o explozie și un incendiu catastrofal, eliberând radiații de peste 400 de ori mai mari decât cele emise de bomba atomică care a lovit Hiroshima.

Zeci de persoane care au intervenit de urgență au murit din cauza intoxicației acute cu radiații, iar alte mii de persoane din zonă au contractat cancere în urma expunerii pe termen lung. Guvernul sovietic a încercat să ascundă amploarea dezastrului, dar catastrofa a dat o lovitură devastatoare mândriei naționale.

Mihail Gorbaciov introduce reformele

Când Mihail Gorbaciov a venit la putere în 1985, a introdus o serie de reforme izbitoare care au zguduit 60 de ani de politici sovietice. Cunoscute în limba rusă sub numele de perestroika și glasnost ("restructurare" și "deschidere"), reformele lui Gorbaciov aveau ca scop să pună capăt represiunii politice, să democratizeze alegerile sovietice și să relanseze economia sovietică în declin.

De asemenea, Gorbaciov a scos Uniunea Sovietică din războiul dezastruos din Afganistan și a semnat primul tratat de dezarmare nucleară cu președintele Ronald Reagan, un anticomunist convins.

O lovitură de stat eșuată și prăbușirea URSS

Printre reformele lui Gorbaciov s-a numărat slăbirea dominației sovietice asupra națiunilor non-ruse care făcuseră parte din blocul sovietic. Acest lucru a creat un impuls independent și democratic care a dus la prăbușirea Zidului Berlinului în noiembrie 1989 și apoi la răsturnarea regimului comunist în întreaga Europă de Est. Gorbaciov a introdus, de asemenea, o inițiativă pentru a acorda mai multă autonomie republicilor constitutive ale URSS.

"Se poate spune că Uniunea Sovietică s-a sinucis în cele din urmă prin slăbirea centrului", spune Suny. Supărat de politicile lui Gorbaciov, un grup de adepți ai liniei dure a organizat o lovitură de stat militară eșuată în 1991. Boris Elțîn, ilustrat în vârful unuia dintre tancurile blocate, a apărut ca lider popular, determinându-l pe Gorbaciov să demisioneze.

La 25 decembrie 1991, steagul sovietic cu secera și ciocanul a fost coborât pentru ultima dată deasupra Kremlinului, fiind înlocuit ulterior cu steagul tricolor rusesc. URSS s-a dizolvat în 15 țări independente: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Estonia, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Letonia, Lituania, Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan.