Pe 24 februarie 2022, Vladimir Putin declanșa războiul împotriva Ucrainei, în ciuda multor lideri occidentali care mai sperau că pacea va învinge. Odată cu invazia din Ucraina, Vladimir Putin a devenit, dintr-o dată, principalul inamic al securității europene și nu numai. Privind retrospectiv, însă, trebuie să recunoaștem că el a fost încurajat în demersurile sale imperialiste de atitudinea unor oameni, lideri politici, șefi de stat sau oligarhi.

Timp de două decenii, Vladimir Putin a fost privit drept un lider rezonabil, de mulți oameni politici occidentali, dar și personalități publice marcante. Războiul declanșat în Ucraina i-a dezvăluit adevărata față. Un dictator dispus să calce pe cadavre, la propriu, pentru a-și atinge scopurile, refacerea URSS.

Privind în urmă, constatăm că, de-a lungul anilor, Vladimir Putin a fost ajutat să se mențină la putere, dar și să-și pregătească planurile imperialiste, de mai mulți șefi de stat, oligarhi și figuri puternice din anturajul său. Aceștia l-au privit cu îngăduință, trecând sub tăcere acțiunile sale războinice.

Vladimir Putin a fost încurajat să se implice în Ucraina, după anexarea forțată a peninsulei Crimeea. Liderii occidentali nu au reacționat prea virulent, fiind mai interesați de gazul și petrolul achiziționat la prețuri ieftine. Drept urmare, au trecut sub tăcere eliminarea disidenților, degradarea democrației interne, dar și amestecul în alegerile democratice ale altor țări. Protestele au fost sporadice, iar sancțiunile lipsite de consistență.

Dmitri Medvedev, susținător al războiului cu Occidentul

Mai multe figuri influente din Rusia și din alte state au contribuit în mare măsură la întărirea puterii lui Vladimir Putin. Acestea au preferat să păstreze relațiile bune, cel puțin în aparență, chiar dacă, la un moment dat și-au dat seama că viitorul alături de Putin nu va aduce nimic bun.

Dmitri Medvedev a lucrat împreună cu Putin pentru a-i permite să modifice Constituția astfel încât să obțină un al treilea mandat prezidențial. El și Putin și-au schimbat locurile fiind mai întâi președinți și apoi premieri ai Rusiei.

În prezent, Dmitri Medvedev, altădată văzut ca un înlocuitor al lui Vladimir Putin, a devenit adjunct al șefului Consiliului de Securitate. El este unul dintre cei mai aprigi susținător al războiului declanșat în Ucraina. Iar prin pozițiile sale publice nu se sfiește să lanseze amenințări împotriva Occidentului, inclusiv cu arma nucleară.

Medvedev și-a exprimat dorința de a-i vedea „dispărând” pe inamicii Moscovei și a întărit amenințările lui Putin privind utilizarea arsenalului nuclear.

Serghei Șoigu, prietenul lui Putin ajuns ministru al Apărării

Serghei Șoigu este un prieten vechi al lui Vladimir Putin, numit de acesta în funcția de ministrul al Apărării. El este unul dintre principalii responsabili cu războiul din Ucraina. Șoigu și-a folosit relațiile la nivel înalt pentru a intra în rândurile elitei ruse.

Deși lipsit cu totul de experiență militară, s-a ocupat de îndeplinirea planurilor lui Vladimir Putin susținând invazia Crimeei și ulterior intervenția în Siria.

După eșecurile militare în Ucraina, au apărut zvonuri că Șoigu, extrem de loial lui Putin, ar urma să fie sacrificat. El ar urma să fie scos țap ispășitor pentru înfrângere, mai ales că relațiile cu șeful de la Kremlin nu mai sunt atât de bune.

De altfel, poziția lui Șoigu este din ce în ce mai contestată de Ramzan Ahmatovici Kadîrov, șeful Ceceniei, implicat în răzvoi, dar și de Evgheni Prigozin, conducătorul grupului de mercenari Wagner. Cei doi s-ar fi aliat împotriva ministrului numit de Putin și au declanșat lupta pentru putere.

Nikolai Patrușev, omul din umbra lui Vladimir Putin

Secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev, este un aliat vechi și unul dintre oamenii din anturajul Vladimir Putin. Dictatorul de la Kremlin are cea mai mare încredere în Nikolai Patrușev. Acesta este unul dintre cei mai puternici susținători ai forței brute și are o mare influență asupra lui Vladimir Putin.

Ba chiar, susțin experții, Nikolai Patrușev l-ar ghidona direct în acțiunile pe care le întreprinde. Se numără printre puținii oameni pe care Putin chiar îi ascultă, spune Tatiana Stanovaia, fondatoarea companiei de consultanță R. Politik.

Nikolai Patrușev are un rol important ca promotor al războiului și a dat naștere mai multor întrebări legate de motivațiile sale. Unii experți în domeniul informațiilor îl văd ca posibil înlocuitor al lui Vladimir Putin în cazul în care acesta ar fi în incapacitatea de a-și exercita funcția.

Oligarhii ruși care îl susțin pe Putin

Oligarhii ruși au fost promovați de Vladimir Putin după preluarea puterii. Nu toți, ci doar cei care i-au fost favorabili și care l-au susținut. Se vorbește că parte din profiturile din afacerile derulate de aceștia merg spre Vladimir Putin pe diferite căi. Așa s-a ajuns la speculațiile conform cărora Putin ar fi posesorul unei averi imense, secrete, estimate la 200 de miliarde de dolari.

Unul dintre cei mai influenți oligarhi ruși este Roman Abramovici. Acesta a devenit cunoscut datorită preluării clubului de fotbal Chelsea din Londra. Abramovici a intrat în atenția publică după ce a fost sancționat de comunitatea internațională iar bunurile sale au fost confiscate în urma invaziei din Ucraina. Ulterior, a fost delegat neoficial să ia parte la negocierile de pace eșuate dintre Rusia și Ucraina. Conform declarațiilor unor oficiali europeni la acea vreme, Abramovici avea „acces privilegiat” la Vladimir Putin. Oligarhul rus a negat că ar fi vreun apropiat al lui Putin sau că s-ar fi bucurat de anumite concesii precum scutiri de taxe și alte privilegii pentru afacerile sale.

Ghenadi Timcenko este cel de-al șaselea cel mai bogat om din Rusia, prieten cu Vladimir Putin de la începutul anilor 90. Putin l-a ajutat cu o licență de export pentru compania sa de produse petroliere, Gunvor Group. Ulterior s-a spus că dictatorul de la Kremlin ar beneficia indirect de pe urma acestor tranzacții, ceea ce compania și Timcenko au negat. În orice caz oligarhul se află sub sancțiuni pentru legăturile sale cu Putin încă din 2014.

Oligarhul deține firma de investiții Volga Group, un acționar important al producătorului rus de gaz Novatek.

Liderul chinez Xi Jinping și relațiile tovărășești cu Vladimir Putin

Altădată dușmani înverșunați, China și Rusia se recunosc drept parteneri strategici, iar din februarie și-au promis relații „nelimitate”. Era înainte de invazia declanșată în Ucraina. Ulterior, pe măsură ce eșecurile Rusiei au devenit tot mai clare, liderul chinez a devenit mai rezervat față de Puin.

Potrivit unui raport al serviciilor de informații occidentale, oficialii chinezi i-ar fi cerut lui Vladimir Putin să amâne războiul împotriva Ucrainei până la încheierea Jocurilor Olimpice de la Beijing. Deși nu este clar dacă cei doi au discutat direct cu privire la subiect, o atare rugăminte e posibil să-l fi încurajat pe Putin să meargă înainte cu planul său.

După invazie, China a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale continuând să cumpere petrol și gaz rusesc. Astfel, i-a întins un colac de salvare Kremlinului pentru a-și finanța războiul. Sau, dimpotrivă a profitat de disperarea lui Putin, în căutare de noi surse de finanțare și a obținut un preț mai bun. Cert este că Beijingul a devenit cel mai mare importator de petrol din Rusia și-a crescut discret achizițiile de la începutul războiului.

În plus, Xi s-a abținut să condamne invazia din Ucraina, deși în ultima perioadă a dat impresia că este preocupat de război. China s-a abținut și în cadrul votului ONU privind condamnarea anexării ilegale a teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia.

Premierul Indiei Narendra Modi

India are relații comerciale foarte bune cu Rusia, iar acestea au fost menținute și după declanșarea războiului din Ucraina. India a continuat să cumpere energie și profitând de reduceri importante de preț, în primăvară. Oficialii țării s-au abținut să condamne invazia Ucrainei în timp ce țările și-au descris relația ca fiind un „parteneriat strategic special și privilegiat”.

În ultimele luni, premierul indian Narendra Modi a avut o atitudine critică față de război. Acesta i-a reproșat lui Vladimir Putin, direct, că războaiele nu sunt oportune în această epocă.

În acest context, de teamă să nu piardă susținerea Chinei și a Indiei, Putin a escaladat războiul, sperând că-l va încheia mai rapid. De menționatr că în Consiliul de Securitate al ONU, la votul pentru condamnarea anexării de către Rusia a teritoriilor ucrainene, India s-a abținut.

Alexandr Lukașenko, aliatul dependent de Vladimir Putin

Președintele Belarus, Alexander Lukașenko, este cel mai important aliat al lui Vladimir Putin, printre puținii care își exprimă susținerea direct pentru regimul din Rusia. Belarus are legături profunde cu Rusia, iar cele două țări au rămas apropiate chiar și după destrămarea Uniunii Sovietice.

Cele două state sunt legate printr-o serie de acorduri politice, economice și de apărare, iar la un moment dat s-a pus în discuție unirea lor. Lukașenko, care a fost numit ultimul dictator al Europei, are o relație strânsă cu Putin. Belarus sprijină Rusia în efortul de război și a servit ca platformă pentru lansarea invaziei. Rusia a folosit teritoriul Belarus pentru a lansa rachete balistice în Ucraina și a asigurat retragerea militarilor înfrânți în bătălia pentru Kiev.

Gerhard Schröder, fostul cancelar care a dat Germania pe Moscova

Fostul cancelar german a susținut construirea primei conducte de transport direct al gazului din Rusia în Germania. După ce și-a terminat mandatul (2005) a devenit șeful Consiliului de administrație al Nord Stream. A câștigat aproape un milion de dolari pe an de la companii energetice controlate de Kremlin, potrivit The New York Times.

Schröder a fost unul dintre cei mai proeminenți susținători ai importului de energie rusească pentru a alimenta economia industrială a țării. În prezent este investigat de social-democrații germani, partidul din care face parte din 1963, în legătură cu legăturile sale cu Rusia și Putin.

Elon Musk, cel mai bogat om din lume

La 3 octombrie, Musk a postat pe Twitter un sondaj privind un plan de pace între Ucraina și Rusia. Propunerea sa era preluată din propaganda rusă și includea organizarea de alegeri în patru teritorii ucrainene pe care Rusia pretindea că le-a anexat.

Mai mult, Musk propunea ca peninsula Crimeea, pe care Rusia o ocupă ilegal din 2014, să fie recunoscută ca parte a acestei țări. El mai cerea ca Ucraina să rămână neutră și să garanteze aprovizionarea cu apă a Crimeei rusești.

După acest plan de pace, atât de favorabil Rusiei, un analist specialist în spațiul fost sovietic, Fiona Hill, era gata să parieze că Elon Musk a fost cooptat printre agenții Kremlinului. Miliardarul a negat că ar fi vortbit cu Putin deși, ulterior, s-a aflat că au existat o serie de discuții.

Mesajul lui Musk a stârnit critici dure din partea oficialilor ucraineni, inclusiv a președintelui Volodimir Zelenski. Acesta a sugerat că miliardarul îl susține pe Putin, iar Musk a continuat să intervină în legătură cu acest război, inclusiv într-un tweet în care a subliniat importanța Crimeei pentru securitatea națională a Rusiei. Acesta este un alt punct asupra căruia insistă Kremlinul.

Donald Trump, președintele pe care și-l dorește Kremlinul

Fostul președinte Donald Trump s-a lăudat adesea cu relația sa apropiată cu Vladimir Putin și a minimalizat frecvent amenințarea la adresa securității reprezentată de Rusia. În mandatul său a ignorant avertismentele agențiilor de informații americane. În 2014, după ce Putin a invadat Crimeea, Trump l-a lăudat într-un discurs la Conferința de acțiune politică conservatoare. El a comentat că restul Ucrainei va cădea „destul de repede”, iar mai apoi a afirmat că locuitorii din Crimeea ar prefera să fie alături de Rusia.

Când agențiile de informații americane au ajuns la concluzia că Rusia a intervenit în alegerile din 2016 printr-o campanie de dezinformare și propagandă online menită să îl ajute pe Trump și să o afecteze pe Hillary Clinton, Trump le-a contestat și a preferat să se încreadă în Vladimir Putin. În 2019, prima punere sub acuzare a lui Trump a fost în legătură cu o acuzație potrivit căreia a condiționat ajutorul acordat Ucrainei, aflată în conflict cu Rusia, în schimbul unor informații compromițătoare despre Biden, adversarul său politic.

După invazia din Rusia, Trump a lăudat justificarea lui Vladimir Putin ca fiind „genial” și „inteligentă”, iar în octombrie a părut să plaseze vina pentru invazie pe conducerea SUA. Trump a promovat, de asemenea, un acord de pace între Ucraina și Rusia după ce Putin a amenințat cu folosirea armelor nucleare într-o intervenție pe care unii experți au descris-o ca fiind „periculoasă”.

„De fapt, ei l-au tachinat, dacă va uitați cu atenție, țara noastră și așa-numita noastră conducere l-au tachinat pe Putin. Aproape că îl forțează să intre în joc cu ceea ce spun ei. Retorica a fost atât de proastă”, a declarat Trump pentru rețeaua de dreapta Real America's Voice, conform Insider.