Trolii și-au făcut simțită prezența pentru prima dată în 2016, atunci când Agenția de Cercetare a Internetului a lui Evgheni Prigojin, confidentul lui Putin, a angajat mii de oameni într-o „fermă de troli” din Sankt Petersburg pentru a interveni în alegeri cheie, inclusiv în cursa prezidențială americană dintre Donald Trump și Hillary Clinton.

Acum, aceștia au revenit în acțiune, la o scară cu totul și cu totul diferită, ca parte a invaziei Rusiei în Ucraina. Nu au mai acționat într-un mod atât de evident după blocarea geografică a surselor principale de dezinformare, Sputnik și RT, și după eliminarea conținutului lor de pe cele mai mari platforme de socializare (Twitter, Facebook și YouTube).

Cercetările publicate de guvernul britanic în mai 2022 au dezvăluit că Rusia și-a extins armata de boți și troli de la invadarea Ucrainei pe 24 februarie 2022. Acestea au atras atenția că o nouă armată de troli, asociată cu Prigojin, fondatorul grupului de mercenari Wagner, s-a alăturat războiului.

Pe lângă vizarea mass-mediei sau a politicienilor, cum ar fi fostul prim-ministru britanic Boris Johnson sau cancelarul german Olaf Scholz, activitatea trolilor a fost concentrată pe manipularea opiniei publice prin injectarea de mesaje de dezinformare în secțiunile de comentarii ale unor diverse platforme de socializare (Facebook, Twitter, TikTok, Telegram). Cercetătorii de la META au dovedit în luna august că trolii de război de la „Frontul Cibernetic Z” au legătură cu fabrica de troli condusă de Prigojin. Iar un studiu publicat pe 6 noiembrie a descoperit că conturile de socializare odată asociate cu IRA, ce fuseseră în „hibernare”, erau din nou active pentru a ataca modul în care președintele Biden a gestionat criza din Ucraina înainte de alegerile parțiale.

Utilizând o combinație de analiză de text și analiză calitativă, cercetările desfășurate de grupul nostru de reflecție, Political Capital, au urmărit și au analizat activarea conturilor trolilor și strategiile lor de diseminare în țările V4 (Germania, Italia și România) după invadarea Ucrainei. Utilizarea repetată a fotografiilor stock și a tiparelor specifice de postare repetată a aceluiași comentariu, cuvânt cu cuvânt, în conversațiile de pe Facebook, a scos la iveală tiparele lor comportamentale neautentice. Echipa noastră a examinat textele repetitive, formate din cel puțin 5 cuvinte, care au fost postate de cel puțin 200 de ori pe canalele de socializare, și a descoperit mai multe lucruri. În primul rând, în studiul nostru al țărilor V4, am dezvăluit că există diferențe specifice evidente între activitățile și narațiunile diverselor state. De exemplu, în Ungaria și în Republica Cehă, am detectat un număr ridicat de mesaje asemănătoare care erau aliniate la narațiunile pro-Kremlin. Din cele cinci narațiuni răspândite în ambele țări, trei se concentrau pe faptul că: (1) Ucraina ar fi comis un genocid în Donbas, (2) neonaziștii ar fi pus stăpânire pe Ucraina sau (3) Ucraina nu ar fi un stat adevărat. Totuși, astfel de tactici nu ar fi funcționat în Polonia din cauza sentimentului negativ al populației față de Rusia. Prin urmare, mesajele au încercat să scoată în evidență nesiguranța geopolitică, sugerând ideea că PiS, partidul de la putere, a gestionat greșit eforturile de securitate națională și că cooperarea cu NATO ar putea împinge Polonia în război. În Germania, eforturile trolilor au fost concentrate pe amplificarea unui sentiment de vină în opinia publică germană. Narațiunea principală a încercat, de asemenea, să reinterpreteze războiul ca pe un conflict între Rusia și Occident (SUA și NATO), focusul fiind pe presupusele încălcări de către Occident ale unor promisiuni făcute Uniunii Sovietice și Rusiei în legătură cu lărgirea NATO. În al doilea rând, am descoperit că multe dintre aceste povești false au pornit din Moscova. Trei mesaje care sunt repetate de trolii din Ungaria au fost identificate cu ușurință. Acestea includ: „Ucraina nu există”, „noua ordine mondială dictatorială a NATO” și „ultimii opt ani de genocid din Donbas”. Primul dintre acestea provine de la o organizație ce are legături cu oligarhul ucrainean pro-Putin Viktor Medvedciuk, sursa indicată fiind „agenția de știri” a separatiștilor. O investigație AFP a dezvăluit că aceeași narațiune a circulat în greacă, germană, engleză și bulgară. Prezența în mass-media oficială a mesajelor Kremlinului a crescut și ea în anumite părți. Investigația noastră a detectat dezinformarea Kremlinului pe mai multe canale media populare, inclusiv RTL, RTL Aktuell, Sat1 și ZDF Heute, care se mândresc cu audiențe mari în țările lor. De asemenea, a reușit să ajungă și la administrații politice simpatizante din anumite țări. De exemplu, editorialele din presa ungară pro-guvern repetă afirmația falsă a comiterii unui „genocid” sau „etnocid” împotriva minorității rusești sau ungare, făcându-se referire la un vechi conflict diplomatic între Kiev și Budapesta asupra drepturilor limbilor minoritare. În același timp, politicieni din partidul AfD al Germaniei, social-democrați români, Robert Fico în Slovacia și Partidul Trikolor din Republica Cehă au menționat narațiunile Kremlinului. Totuși, în cele din urmă, eforturile noastre de a identifica activitatea trolilor au rezultat din greșelile lor. De exemplu, în mai multe cazuri, noi am descoperit că utilizatori de Facebook așa-ziși slovaci comentau în maghiară pe paginile cehe de Facebook, iar profiluri italiene comentau pe paginile columbiene de Facebook în propria lor limbă etc. Profilurile care răspândeau în paralel narațiuni evidente pro- și anti-Kremlin erau și mai evidente. Aceste erori sugerează că sursa rusească din spatele acestor profiluri a uitat să schimbe conturile înainte să treacă într-o altă jurisdicție. Noi am descoperit și că profilurile false și furate erau cele mai prevalente în diseminarea acestor narațiuni. Amploarea activității trolilor ruși în Europa ar trebui să-i îngrijoreze atât pe liderii politici, cât și pe cetățenii obișnuiți. Operațiunile neautentice de influențare online sunt ușor de produs și ieftin de derulat.

Prin urmare, este absolut necesar ca UE să adopte o legislație corespunzătoare, pe lângă Actul privind Serviciile Digitale, și să dezvolte capacități tehnice care pot să recunoască mai bine comportamentul online neautentic. Totuși, cea mai bună soluție o reprezintă chiar platformele de socializare și apetitul lor pentru combaterea rețelelor neautentice într-un mod transparent. Legiuitorii europeni ar trebui să se asigure că aceste platforme se conformează într-un ritm rapid cu cererile de combatere a dezinformării și că introduc propriile instrumente de prevenire a propagării activității trolilor pe platformele lor. Autori: Péter Krekó, Csaba Molnar și Lóránt Győri de la Institutul Political Capital din Budapesta