Poetul Dimitrie Bolintineanu, fost ministru de externe, a murit sărac. De pe urma mizeriei și sărăciei, Dimitrie Cosmad, Bolintineanu a dobândit o afecțiune psihică. Poetul a fost internat la Spitalul Pantelimon
În condica de înregistrare a bolnavilor a fost consemnat: «Dimitrie Bolintineanu, fost ministru de Culte, intrat fără haine». Colegii încercă să-l ajute și organizează o tombolă la care i se vînd lucrurile. Cărțile lui Bolintineanu au fost câștigate de V. Alecsandri, dulapul bibliotecii – de C. Negri, iar celelalte mobile – de către Catinca Balș. Alecsandri și Negri au cerut ca obiectele ce le reveneau lor să rămână în continuare ale lui Bolintineanu. A murit săract lipit și a fost îngropat la Bolintinul din Vale.
Făuritor al României, Ion C. Brătianu vindea câte o parcelă de pământ din moşia sa, ori de câte ori pleca în străinătate, pentru a nu sărăci bugetul statului. Via sa de la Florica (domeniul Florica, botezat în memoria primei fiice a familiei Brătianu) era îngrijită şi exploatată după cele mai cunoscute şi verificate metode de la acea vreme.
Practic, domeniul de la Florica era înconjurat de sute de hectare de viţă-de-vie, de cultura căreia s-a ocupat, în special, Ion C. Brătianu. Era nu doar o pasiune, ci şi importanta sursă de venit pentru familie! De altfel, Brătianu a trăit toată viața din horticultură. Mai pe românește cu vânzarea de vin, „vinul Brătianu” fiind o marcă de excepție.
În 1930, ţărănistul radical Grigore Iunian, ministru al justiţiei, a propus o lege prin care miniştrii-avocaţi nu aveau voie să pledeze în procese. Şi a făcut-o chiar împotriva propriei persoane, deoarece era avocat şi trăia exclusiv de pe urma meseriei.
Nicolae Iorga şi Gheorghe Brătianu trăiau din salariile de profesori universitari, nu din politică. Lui I.G. Duca – prim-ministru în 1933 – i s-au găsit la moarte în buzunar doar 80 de lei. Şi avea cămaşa cusută, şi ciorapii peticiţi! Iar el plecase dichisit, din Bucureşti la Sinaia, în audienţă la Rege! Ăştia oameni ai datoriei, nu ca voi, escrocilor!