INFP a anunțat că un cutremur cu magnitudinea de 3,7 s-a produs sâmbătă la 14.57 în zona seismică Vrancea, Buzău. Seismul a avut loc la adâncimea de 140 kilometri.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, INFP, a anunțat că seismul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 70 km E de Brașov, 79 km NE de Ploiești, 114 km S de Bacău, 120 km V de Brăila, 121 km V de Galați, 130 km N de București, 152 km NE de Pitești, 185 km E de Sibiu, 195 km N de Ruse și 195km SV de Iași.

Cel mai mare seism din acest an a avut loc pe 16 ianuarie 2022, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, la o adâncime de 140 kilometri. Cutremurul a avut magnitudinea de 4,4. De asemenea, anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7.

15 cutremure într-o singură lună

De asemenea, un cutremur cu magnitudinea de trei s-a produs în noaptea de miercuri spre joi, la ora locală 0:12, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea. Seismul s-a înregistrat la adâncimea de 77 de kilometri, în apropierea următoarelor orașe: 82 km est de Brașov, 89 km sud de Bacău, 104 km nord-est de Ploiești, 115 km vest de Galați, 119 km nord-vest de Brăila și 155 km nord de București.

În luna septembrie a acestui an, în România au avut loc 15 cutremure. Seismele au avut magnitudini cuprinse între doi și 4,2. În acest context, teama că un nou cutremur, precum cel din 1977 , se poate repeta, crește.

Câţi români ar muri în cazul unui seism precum cel din 1977

La cutremurul din 1977 au murit peste 1.500 de oameni, aproape 1.400 în București. La 44 de ani de la cutremur, riscul rămâne la fel de mare deoarece clădirile nesigure s-au degradat constant. În acest context, urmările unui cutremur similar sunt dificil de estimat.

Potrivit unui scenariu folosit în 2018 de Departamentul pentru Situații de Urgență, DSU, la simularea unui cutremur de 7,5 grade, urmările acestuia erau estimate la 4.380 de morți, 8.040 de răniți. Mai mult decât atât, aproximativ 50.000 de persoane vor rămâne fără adăpost. Exercițiul DSU a luat în considerare că șase spitale din București ar fi distruse, iar 23 ar fi distruse parțial. În plus, 48.000 de consumatori ar rămâne fără electricitate și 55.000 fără alimentare cu apă.

București - capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa

Inginerul Matei Sumbasacu, co-fondator al Re:Rise, Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic, a explicat că situația din acest moment poate fi considerată mai gravă decât în 1977: „Au trecut 44 de ani în care nu ne-am asigurat că nu se mai repeta un episod ca în ’77, ba chiar ne-am supra-expus și supra-vulnerabilizat între timp”.

Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. Oficial sunt circa 350 de clădiri cu risc ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur major. Mai exact, Bucureștiul are aproximativ 6.000 de apartamente expuse unui risc iminent. În plus, la aceste imobile se adaugă spațiile comune, zonele comerciale, restaurantele, barurile, spațiile de lucru și birourile cuprinse în aceste clădiri.

Cu toate acestea, membrii asociației spun că, în realitate, lista imobilelor vulnerabile este cu mult mai mare. „Conform calculelor Re:Rise privind rezistența clădirilor la acțiuni seismice, în București avem peste 2.200 de imobile vulnerabile la cutremur, însumând, cel mai probabil, zeci de mii de apartamente și spații comune. Iar la toate aceste cifre se adaugă restul localităților din România expuse activității seismice din Vrancea.”, potrivit Europa Liberă.