Autoritățile mexicane l-au arestat vineri pe fostul procuror general al țării și l-au acuzat de tortură și dispariție forțată după răpirea în masă a 43 de studenți în 2014. Guvernul a făcut cea mai îndrăzneață mișcare de până acum pentru a rezolva unul dintre cele mai grave scandaluri cu privire la drepturilor omului din ultimele decenii.

Arestarea procurorului general i-a uimit pe mexicani, după opt ani de investigații lente în încercarea de a mușamaliza totul sub fostul președinte Enrique Peña Nieto. Joi, responsabilul guvernamental pentru acest caz, Alejandro Encinas, a etichetat disparițiile drept „crimă de stat” care a implicat poliția, forțele armate, oficiali şi civili, pe lângă o bandă de traficanți de droguri cu sediul în statul Guerrero.

Instituţia mexicană a mai anunţat că mandate de arestare au fost emise pe numele a 20 de reprezentanţi ai armatei şi a 44 de poliţişti pentru presupusa lor implicare în acest dosar, care a şocat profund Mexicul şi comunitatea internaţională.

Fostul procuror general, implicat în răpirea a 43 de studenți

Cei 64 de poliţişti şi militari sunt căutaţi pentru „crimă organizată, dispariţie forţată, tortură, omucidere şi delicte împotriva administrării justiţiei”, a menţionat parchetul. Identitatea şi calitatea persoanelor căutate nu au fost precizate.

Murillo Karam, care a deţinut funcţia de procuror general în mandatul preşedintelui Enrique Peña Nieto (2012-2018) şi a condus o primă anchetă controversată cu privire la aceste dispariții, este un fost membru de marcă al Partidului Revoluţionar Instituţional (PRI) care a guvernat Mexicul fără întrerupere timp de 71 de ani până în 2000.

El este cea mai importantă personalitate arestată până în prezent în cadrul acestei anchete, care a repornit de la zero după venirea la putere, în 2019, a preşedintelui de stânga Andrés Manuel Lopez Obrador. S-au emis 14 mandate de arestare pentru membri ai cartelului de droguri Guerreros Unidos

Ce s-a întâmplat în noaptea de 26 spre 27 septembrie 2014

În noaptea de 26 spre 27 septembrie 2014, un grup de studenţi de la o şcoală pedagogică din Ayotzinapa, în statul meridional Guerrero, s-a deplasat în oraşul vecin Iguala pentru a rechiziţiona autobuze cu scopul de a se deplasa la Ciudad de Mexico pentru a participa la o manifestaţie.

Potrivit anchetei, 43 de tineri au fost arestaţi de poliţia locală în colaborare cu narcotraficanţi din Guerreros Unidos, au fost împuşcaţi şi apoi arşi într-o groapă de gunoi din motive care nu au fost elucidate. Doar rămăşiţele a trei dintre ei au putut fi identificate.

Joi, un raport oficial publicat de Comisia pentru adevăr Ayotzinapa, creată de Lopez Obrador, a apreciat că militari mexicani au o anumită responsabilitate în această crimă.

„Acţiunile lor, omisiunile sau participarea lor au permis dispariţia şi executarea studenţilor, precum şi moartea a alte şase persoane. O acţiune instituţională nu a fost acreditată, dar au existat responsabilităţi clare ale elementelor" din cadrul forţelor armate,  a declarat subsecretarul de la Ministerul de Interne, Alejandro Encinas, în timpul prezentării publice a raportului, într-o conferinţă de presă.

Guvernul mexican i-a declarat morţi pe toţi studenţii dispăruţi

Toate indiciile ne conduc către această realitate tristă, le-a spus Encinas reporterilor. O primă comisie, Grupul interdisciplinar de experţi independenţi (GIEI), care a fost creat în virtutea unui acord între guvernul lui Pena Nieto şi Comisia Interamericană pentru drepturile omului (CIDO), a susţinut că mai mulţi militari au falsificat probele găsite la groapa de gunoi unde cadavrele studenţilor au fost incinerate.

Potrivit versiunii polemice a guvernului Pena Nieto, poliţişti corupţi i-au arestat pe studenţi şi i-au predat cartelului Guerreros Unidos, care i-a asasinat şi i-a incinerat în groapa de gunoi din vecinătatea oraşului Cocula, aruncând rămăşiţele în râul San Juan.

Această primă anchetă oficială, condusă de Murillo Karam şi ale cărei concluzii au fost respinse de familiile victimelor şi de experţi independenţi, nu atribuia nicio responsabilitate militarilor.

Oficial: Cadavrele nu aveau cum să fie incinerate în groapa de gunoi

Administraţia Lopez Obrador a respins concluziile primei anchete oficiale, susţinând că cadavrele nu aveau cum să fie incinerate în groapa de gunoi din Cocula.

„A face publică această situaţie atroce şi inumană şi, în acelaşi timp, a-i pedepsi pe vinovaţi, ne permite să evităm ca astfel de evenimente deplorabile să se repete" şi "întăreşte instituţiile”, a declarat vineri Lopez Obrador.

Preşedintele mexican a mai spus că va continua să insiste pe lângă Israel pentru a obţine extrădarea fostului şef al agenţiei de investigaţii penale din cadrul biroului procurorului general, Tomas Zeron. Acuzat de amestec în afacerea Ayotzinapa, Zeron, care se declară nevinovat, a fugit în Israel unde a cerut azil, informează washingtonpost.com.