România este în pericol să se transforme într-o dictatură în condițiile în care proiectele de legi ale securității naționale vor fi adoptate în forma în care au apărut în presă. Avertismentul vine din partea fostului judecător constituțional Daniel Morar. El a explicat că singura diferență dintre serviciile secrete care activează într-o dictatură și cele dintr-o societate democrată este dată de controlul exercitat de Parlament.

Scoaterea serviciilor secrete de sub controlul parlamentar ar putea duce la transformarea României într-o dictatură. Daniel Morar a făcut o serie de comentarii cu privire la proiectele de lege ale securității naționale care au apărut în spațiul public. El a explicat că societatea controlează, prin intermediul Parlamentului, activitatea serviciilor secrete. Și mai mult, a precizat magistratul, trebuie să existe mecanisme explicite de pedepsire a derapajelor la care se dedau serviciile de informații.

„Este un lucru cunoscut de mulți ani că serviciile secrete au tendința de a culege și de a deține o cât mai mare cantitate de informație tocmai în ideea de a controla societatea. Acest lucru este valabil atât pentru serviciile secrete dintr-o societate democratică, deschisă, cât și pentru serviciile secrete dintr-o societate închisă, dintr-o dictatură.

Din nefericire (o spun oameni deștepți, care au analizat fenomenul în profunzime), nu este o diferența prea mare între ofițerii de informații dintr-o societate condusă de un dictator și dintr-o societate deschisă. Diferența este dată doar de mecanismele care-i pot ține sub control. Dacă într-o societate dictatorială serviciile de informații sunt, de regulă, mâna în mâna cu dictatorul, sunt instrumentul dictatorului, într-o societate deschisă există Parlament care face legi și care are libertatea proprie, există Curți Constituționale, există judecători care le pot cenzură.

Tocmai acesta este rolul puterii civile, tocmai acesta este rolul Curților, judecătorilor: de a contracara, contrabalansa dorința lor de putere. Da, ei se pare că nu pot fi vindecați de dorința această de a reveni iar și iar, de a deține o cantitate cât mai mare de informații, deși li s-a spus o dată, recent, li s-a spus de mai multe ori de către Curtea Constituțională... Pentru că nu există control parlamentar”, a declarat Daniel Morar.

Magistratul a făcut trimitere inclusiv la președintele Klaus Iohannis, care s-a arătat indignat nu de conținutul proiectelor de lege, ci de faptul că au apărut în spațiul public.

Serviciile secrete nu pot elaboera legi

Iar în acest context, în care politicienii nu-și asumă paternitatea proiectelor de lege, el a concluzionat că au fost elaborate chiar de servicii. Ceea ce, avertizează, este în neregulă deoarece nici Constituția și nici alte legi nu prevede dreptul serviciilro de informații să aibă inițiativă legislativă.

„În Constituție este foarte clar cine are drept de inițiativa legislativă: nu are decât Guvernul (nici măcar un minister în parte), senatorii și deputații. Mai există și inițiativa populară, dar este clar că nu suntem în acea ipoteza. Prin urmare, aceste legi, aceste înscrisuri au ieșit în viață publică, din ce înțeleg. Niciun parlamentar și nici Guvernul nu și le asumă. Prin urmare, nu e clar despre ce discutăm. Dar hai să discutăm despre ce scrie în ele!

Vor să fie autori (serviciile secrete – n. red.), să aibă inițiativa legislativă. Nu o au și nici n-o pot avea în condițiile actualei Constituții. Vor să iasă de sub control parlamentar. Nu se poate, pentru că este o prevedere expresă în Constituție care spune că sunt sub control parlamentar. Parlamentul, în ședințele reunite ale Camerelor, exercită controlul parlamentar asupra serviciilor de informații. Mai mult decât atât: Parlamentul este cel care numește directorii serviciilor de informații – e adevărat, la propunerea președintelui țării.

Ce spunem noi pe baza acestor informații, că vor să iasă de sub control parlamentar, este legat de faptul că nu mai fac rapoarte și de faptul că nu mai există posibilitatea care este acum în lege, de a fi schimbați din inițiativa Parlamentului”, a explicat Daniel Morar la postul de televiziune Aleph, citat de luju.ro.

Magistrații, părtași la creșterea rolului serviciilor

Mai mult, a mai arătat Daniel Morar, judecătorii au acceptat tacit ideea că orice act de corupție este o amenințare la adresa securității naționale. Iar în acest context au considerat că este legitimă implicarea  SRI în toate dosarele din justiție, prin intermediul mandatelor de siguranță națională.

„Până la urmă, asta a făcut-o juridicul, a acceptat-o juridicul. Au venit serviciile de informații cu datele din mandatele pe siguranță națională, iar juridicul a convertit o voință politică care are un alt scop – acela de a arată statului care sunt politicile publice de urmat – într-una juridică. Adică a permis ofițerilor de informații să intercepteze.

Nu se putea fără complicitatea magistraturii. Dacă Procurorul General al României nu semna protocolul de colaborare cu SRI, ei nu aveau cum să facă lucrul acesta. Dacă judecătorii nu acceptau probe care provin de la serviciile de informații, nu avea cum să se întâmple asta”, a mai precizat fostul procuror șef al DNA.

Astfel, sistemul judiciar a deturnat ideea politică a includerii corupției în categoria amenințărilor la adresa siguranței naționale. Această idee ar fi trebuit transpusă în politici publice pentru combaterea corupției, iar nu în implicarea SRI în dosarele penale.