Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 12 mai ședința în care ar putea fi dată sentinţa definitivă în dosarul „Colectiv“. În acest dosar, fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu. Patronii clubului și ai firmei de artificii, doi pirotehniști și doi pompieri au primit și ei pedepse cuprinse între 9 și 12 ani și opt luni de închisoare în primă instanță.

Curtea de Apel București trebuia să pronunțe, astăzi, 3 mai, sentința definitivă în dosarul Colectiv, însă judecătorii au stabilit un nou termen pentru 12 mai.

Potrivit Codului de Procedura Penală, instanța are 120 de zile pentru pronunțarea și motivarea hotărârii. În Dosarul Colectiv,  termenul a fost depășit cu 13 zile.

Ultimul termen al procesului a avut loc în decembrie 2021, iar de atunci judecătorii au amânat de mai multe ori pronunţarea. Avocații inculpaților au cerut pedepse mai mici, în timp ce procurorii cer ca sentințele să se apropie de maximul prevăzut în codul penal. 64 de oameni au murit în urma infernului de la clubul Colectiv din 30 octombrie 2015.

Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul 'Colectiv'. Pentru că magistrații nu au putut cădea de acord, s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat.

Ulterior, acest complet a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul "Colectiv", printre care şi Cristian Popescu-Piedone, astfel că s-ar putea ca prin sentința definitivă să fie dispuse pedepse mai mici.

Dosarul Colectiv. Condamnările din primă instanță

Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a dat sentința în primă instanță și a decis următoarele pedepse:

Cristian Popescu-Piedone - 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv;

cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă;

Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) - 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare;

pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise - 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani;

Cristian Niţă, director al firmei de artificii - 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare;

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI - câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie - 8 ani de închisoare;

Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani;

Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Rechizitoriul procurorilor

În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, Sector 4.

Anchetatorii mai arată că patronii clubului Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu "nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL".

Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

Conform DNA, în perioada septembrie 2014 - 30 octombrie 2015, cei doi ofiţeri ISU - Antonina Radu şi George Matei -, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcţionat ca persoană juridică SC Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

Procurorii au reţinut că cei doi au permis funcţionarea în continuare a societăţii în condiţiile constatate și deși au făcut mai multe controale, nu au luat nicio măsură pentru remedierea deficiențelor.