Oamenii de știință au reușit să obțină harta antigenică a Omicron care îl prezintă în raport cu celelalte variante de coronavirus. Această schemă se obține printr-o metodă relativ nouă, cartografia antigenică, care se bazează pe o analiză a antigenelor unui virus. Acestea sunt structurile cheie pe care sistemul nostru imunitar le poate recunoaște.

Apariția Omicron, anul trecut, în Africa de Sud a stârnit îngrijorare în rândul oamenilor de știință. Secvențierea genetică a arătat că noua variantă avea zeci de mutații ale codului său genetic - de patru ori mai multe decât cele anterioare. Cu toate acestea, cercetătorii nu știau cât de mult Omicron se deosebea fizic, nu doar genetic, de variantele anterioare.

Ulterior, în urma cartografierii antigenice s-a descoperit că tulpina are foarte puține legături cu coronavirusul original sau cu variantele dominante anterioare. Acest lucru explică de ce vaccinurile, care se bazează pe celelalte tulpini sunt mai puțin eficiente.

Constatarea confirmă deciziile Pfizer și Moderna de a dezvolta vacinuri specifice pentru Omicron. Noile vaccinuri nu vor fi gata, însă, decât în luna martie, cel mai devreme. Până atunci este necesară o doză de rapel care ajută la reducerea nivelului de severitate a COVID, după cum arată experții în sănătate publică, după cum relatează într-un amplu material, spectrum.ieee.org.

Cartografierea antigenică și avantajele sale

Oamenii de știință speră că vor reuși să anticipeze mai bine următoarele mutații ale virusului și să producă vaccinuri mai eficiente împotriva acestuia. Așa cum au făcut-o și în cazul gripei. Această muncă implică efectuarea unor teste de sânge de modă veche care generează o matrice complicată și multidimensională. Informațiile pot fi interpretate cu ochiul liber doar de un număr mic de experți din lume. Din fericire, însă, există o aplicație pentru computer care face ca datele să devină accesibile.

Instrumentul, numit cartografie antigenică, folosește matematica ezoterică pentru a interpreta și a reprezenta vizual datele de laborator sub forma unei hărți bidimensionale. Această cartografiere îi ajută pe oamenii de știință să rămână la curent cu variantele și a devenit în mod discret un cal de bătaie în lupta împotriva pandemiei.

Cartografia antigenică se bazează pe o analiză a antigenelor unui virus, structurile cheie pe care sistemul nostru imunitar le poate recunoaște. Când un virus invadează corpul uman, anticorpii produși de sistemul imunitar vor recunoaște antigenele, se vor lega de ele și vor neutraliza virusul.

Cum acționează cercetătorii

Dar virusurile evoluează în mod constant, iar codul genetic al unui virus gripal se poate schimba de fiecare dată când se replică. Cele mai multe mutații sunt erori lipsite de sens, dar unele determină modificări, inclusiv la nivelul antigenelor. Anticorpii sistemului imunitar, care au fost produși ca răspuns la infecții sau vaccinuri anterioare, pot să nu mai recunoască antigenii. Iar oamenii se îmbolnăvesc și pot transmite noua variantă virală altora.

Cercetătorii monitorizează aceste modificări fizice ale antigenelor, cunoscute sub numele de „derivă antigenică”. Astfel, ei pot concepe vaccinuri care se potrivesc mai bine cu cele mai recente tulpini virale.

Vaccinurile actualizate vor conține componente ale noilor antigene și vor oferi organismului un avans în pregătirea anticorpilor care urmează să se dezvolte.

Omicron este total diferit de alte tulpini

Începând din luna decembrie, oamenii de știință au efectuat rapid experimente de laborator pentru a determina cum rezistă anticorpii existenți în fața noii variante de coronavirus. Laboratoarele folosesc cartografia antigenică pentru a studia relațiile dintre variantele actuale și pentru a fi pregătite să depisteze marile probleme. Astfel încât să poată concepe un vaccin eficient care să ducă la soluționarea acestora.

Variantele majore anterioare lui Omicron, inclusiv Delta, s-au încadrat aproximativ în patru grupuri distincte. Pe harta antigenică, clusterele sunt relativ apropiate una de cealaltă și de tulpina original, pe care se bazează vaccinurile actuale. Omicron, care a înlocuit tulpina Delta ca dominant, în multe regiuni ale lumii se află la o distanță foarte mare față de alte variante, cum ar fi Delta și Beta.

Harta antigenică arată că Omicron se situează de două ori mai departe de tulpina unui vaccin, în comparație cu variantele anterioare. Această constatare confirmă că vaccinurile actuale sunt mai puțin eficiente. Practic, Omicron este de până la 35 de ori mai puțin sensibil la neutralizarea de către anticorpii persoanelor vaccinate cu două doze. O a treia doză crește considerabil anticorpii împotriva Omicron, dar puterea lor de neutralizare scade în timp.