YENI ŞAFAK . După ce zeci de avioane de luptă aparţinând Chinei au pătruns în spaţiul aerian al Taiwanului, tensiunea din regiune a escaladat. Taiwanul a anunţat că într-o perioadă de 4 zile, aproape 150 de avioane de luptă ale Chinei au încălcat spaţiul aerian taiwanez, iar ministrul apărării din această ţară, Chiu Kuo-cheng, referindu-se la tensiunea dintre cele două ţări, a declarat că tensiunea dintre China şi Taiwan este la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani.

În cadrul declaraţiei de joi din Parlament, ministrul apărării al Taiwanului a spus că tensiunea militară dintre China şi Taiwan este la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, de când el se află în armată.

"Ceea ce este pentru mine inevitabil, ca militar, este acum în faţa mea", a spus Chiu şi, precizând că în acest moment China are forţa de a ocupa Taiwanul, a subliniat că în viitor va deţine capacitatea de a ocupa întregul Taiwan.

"Nu va începe un război atât de uşor"

Chiu a adăugat: "China va reduce costurile şi distrugerile până la cel mai scăzut nivel până în anul 2025. În acest moment are capacitatea, dar pentru că trebuie să ia şi altceva în calcul, nu va începe un război atât de uşor".

Contribuie la escaladarea tensiunii din regiune

SUA, care acordă sprijin diplomatic şi militar Taiwanului în faţa Chinei, au criticat demersurile Beijingului. Iar China acuză Statele Unite ca prin vânzarea de armament Taiwanului şi trimitând nave de război în strâmtoarea Taiwan contribuie la escaladarea tensiunii în regiune.

Taiwanul a anunţat că este o ţară independentă, care apără libertăţile şi democraţia, iar China a declarat că, dacă va fi nevoie, va folosi forţa pentru a anexa Taiwanul teritoriului ei.

Tensiuni din ce în ce mai mari

Beijingul a trimis de vineri 150 de avioane de război în zona de apărare aeriană a Taiwanului, inclusiv bombardiere H-6 cu capacitate nucleară. Liderul chinez Xi Jinping consideră "inevitabil" faptul ca Taiwanul să facă parte din teritoriul său. Beijingul a sporit presiunea militară, diplomatică și economică asupra insulei începând din 2016, anul în care președinta Tsai Ing-wen, o naționalistă care vede insula ca o națiune suverană, iar nu parte a Chinei, a preluat puterea la Taipei.

Miercuri, aceasta a cerut Beijingului "să dea dovadă de reținere pentru a evita un potențial conflict din cauza unor erori de calcul sau a unor accidente", la o zi după ce a scris un text în "Foreign Affairs", în care a reiterat faptul că Taiwanul nu va ceda presiunilor și că "va face tot ce trebuie" pentru a se apăra de amenințări.

Incursiunile aeriene chineze au primit cuvinte de susţinere din partea aliatului american. Președintele Joe Biden a declarat marți că a discutat luna trecută despre Taiwan cu președintele chinez, Xi Jinping. Biden a folosit o expresie cam neclară, "acord asupra Taiwanului" (care nu există), pentru a da dovadă de solidaritate faţă de Taipei. Odată cu stabilirea legăturilor diplomatice cu Beijingul, în 1979, Statele Unite au "luat la cunoştinţă", dar nu au recunoscut poziția Chinei conform căreia Taiwanul face parte din China, menținând în același timp relații neoficiale cu Taipeiul și acordându-i sprijin militar în baza Legii Relațiilor din Taiwan.(Rador)