Scumpirea alimentelor pentru populație reprezintă, în această perioadă, una dintre cele mai mari provocări pentru guvernele lumii.

Situația este destul de dificilă dat fiind că schimbările climatice afectează negativ producțiile agricole. Ca o consecință, implicit, se diminuează resursele de hrană pentru populație.

Fie că vorbim de gâul din care se face pâinea, de orez, porumb sau orice alt aliment, guvernele sunt conștiente că preţurile vor crește din ce în ce mai mult. Iar acest lucru, scumpirea alimentelor va veni și cu o serie de riscuri de natură politică.

În acest moment, arată o analiză Bloomberg, autoritățile elaborează planuri de măsuri pentru ca impactul scumpirii de pe piața alimentară să nu fie resimțit foarte puternic de populație.

Producția agricolă afectată de schimbările climatice

În luna august, preţurile alimentelor, la nivel mondial, au cunoscut o creștere cu 33% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creșteri constante s-au constatat la uleiul vegetal, cereale și carne, conform datelor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul ONU (FAO).

Experţii cred că situaţia nu se va îmbunătăţi în viitorul apropiat și atrag atenția că schimbările climatice vor influența costurile tot mai mari ale alimentelor. La acestea se adaugă problemele de transport, lipsa îngrășămintelor, întreruperile de pe lanţurile de aprovizionare şi penuria forţei de muncă.

Mai mult, diminuarea rezervelor de valută continuă să afecteze capacitatea anumitor ţări de a importa produse alimentare.

Din Europa până în Turcia şi India, politicienii caută să vină în ajutorul populației, încercând să determine comercianții să reducă prețurile și, în același timp căutând să îmbunătățească legislația în domeniul comercial.

Piețele emergente sunt vulnerabile

Situația este mai dificilă, iar criza alimentelor se prefigurează mai grea pe piețele emergente. Aici, cheltuielile cu mâncarea sunt dintre cele mai mari, raportat la veniturile unei gospodării. De asemenea, țările aflate în conflict sau controlate de regimuri autoritare sunt afectate puternic de această criză.

În Liban, gruparea militară Hezbollah controlează distribuția de alimente către populație. Până şi în Statele Unite, autorităţile încep să se gândească la măsuri pentru a rezolva problema accesibilităţii la mâncare.

Lipsa alimentelor generază revolte în stradă

În anii trecuți, lipsa alimentelor și prețurile foarte mari au provocat revolte în state din Asia, Orientul Mijlociu şi Africa, contribuind urmă cu un deceniu la crearea Primăverii Arabe.

În prezent, nivelul de neîncredere din rândul populaţiei începe din nou să crească, ca urmare a noilor scumpiri.

Tulburările declanşate în Africa de Sud de arestarea fostului preşedinte Jacob Zuma s-au transferat către industria alimentară.  Oamenii au început să jefuiască magazine şi restaurante. În Cuba, lipsa alimentelor a dus la cele mai mari proteste din ultimele decenii.

Prețurile au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii șaizeci de ani

Costurile la alimente au ajuns aproape în toată lumea la cel mai mare nivel din ultimele șase decenii, conform datelor FAO.

„Mâncarea este mai scumpă astăzi prin comparaţie cu marea majoritate a istoriei moderne consemnate”, spune Alastair Smith, profesor în dezvoltare globală sustenabilă în cadrul Universităţii Warwick din Regatul Unit.

România exportă pâine

În ultimele luni, România a devenit principalul exportator european de pâine. Aceasta în condiţiile în care preţurile au crescut într-un ritm tot mai accelerat. Per total, inflaţia din 2021 va atinge în România cel mai mare ritm de creştere din ultimii opt ani.

Bloomberg scrie că țara noastră are o istorie neagră în ceea ce priveşte asigurarea hranei pentru populație. Penuriile de alimente reprezentau o constantă a regimului Ceauşescu de-a lungul anilor 1980. Deși potenţialul agricol al României este unul dintre cele mai mari din Europa, ţara a eşuat până acum în demersurile de dezvoltare în agricultură.

Aceasta în ciuda finanțărilor oferite de Uniunea Europeană pentru îmbunătăţirea producţiei locale.