Așa cum arată acum lucrurile, s-ar putea ca mult disputata președinție a PNL să nu mai însemne mare lucru.

Fără butoanele din birourile Palatului Victoria, banii din aprig discutatul Plan ”Anghel Saligny” nu aduc roadele acolo unde au fost gândite, ci unde vor vrea următorii împuterniciți.

Care următorii?

Păi, cei care vor veni la Guvern după ce actuala echipă va fi schimbată.

E un calcul pe care îl fac pe declarațiile de ultimă oră ale principalilor lideri, pe fotografia momentului, conștient fiind că politicienii români sunt schimbători precum vremea și că promisiunile și amenințările lor pot să nu însemne nimic..

Guvernul Florin Cîțu va fi supus unei moțiuni de cenzură. USR-PLUS și AUR au numărul de semnături pentru a o depune.

Se pune problema pierderilor de electorat dacă se asociază într-un demers.

Cred că e o falsă problemă, atât #rezist-ul cât și electorul anti-sistem sunt oameni de acțiune, vor mișcare, s-au săturat de scuzele celor pe care i-au trimis în Parlament.

Nu cred că pierd voturi cele două formațiuni caare discută acum textul moțiunii.

Dimpotrivă, cred că mai mare va fi falia între votant și politician dacă acum ar da înapoi.

PSD, prin vocea președintelui său a spus că parlamentarii săi ar vota această moțiune.

Și la ei presimt o pierdere mai mare de imagine dacă nu ar face asta, decât dacă ar spune ”Să se spele pe cap cu Guvernul lor!”

La toate trei partidele susceptibile de a vota moțiunea problema cu propriul electorat este tocmai absența acțiunii, chiar dacă prin ”acțiune” fiecare dintre ei înțelege ce dorește.

Schimbarea guvernului va duce și la schimbarea propunerii de premier, obligație dată de decizia CCR de acum mai bine de un an. L-ar desemna Klaus Iohannis pe Ludovic Orban, schimbând total macazul? Puțin probabil, mai degrabă se va duce spre numele cerut de mulți liberali, Ilie Bolojan, sau spre cel vehiculat în mediile politice de ceva timp, Nicolae Ciucă.

Să zicem că totuși unul dintre cele trei partide, PSD, AUR și USR-PLUS, nemulțumit de negocierile care sigur se duc pentru ”succesiune”, renunță la a mai vota și Guvernul scapă.

În acel moment, USR-PLUS este prinsă în capcana propriei promisiuni și miniștrii săi, cei mai mulți, vor demisiona.

Cei care nu o vor face vor fi excluși și astfel se va forța o schimbare politică în guvern și, implicit, va fi nevoie de un vot de încredere în Parlament.

Va trece destul timp până atunci, multe declarații sforăitoare se vor fi uitat, dar, chiar și așa, vor vota PSD și AUR pentru un cabinet minoritar? Ar fi respirația ”bouche a bouche” care va revigora USR-PLUS, doar pentru a salva un singur om, pe Florin Cățu. Rămași singuri în Opoziție reală, useriștii ar zburda mediatic, lucru la care sunt foarte buni.

Singurul argument care i-ar convinge pe pesediști sau pe cei de la AUR să voteze guvernul minoritar ar fi frica de a guverna. E un argument destul de solid, dar abia atunci PSD și AUR ar intra grav în conflict cu proprii alegători.

Ce se va întâmpla, între timp, în PNL, a cărui președinție a declanșat disputa. Un motiv de tensiune în partid a fost permanent nemulțumirea față de partenerii de la USR-PLUS. De aceea, când a lovit în ei, prin demiterea lui Stelian Ion, Florin Cîțu a punctat în propriul partid chiar mai mult decât prin ”Anghel Saligny”. Dacă îi și scoate de la guvernare, liberalii îi fac statuie în Modrogan. Cred sincer că este privit de multe filiale drept ”eroul zilei”. Soluția pentru a câștiga este de a prelungi ”ziua” asta încă 22 de zile și să amâne toată mașinăria politică descrisă mai sus dincolo de 25 septembrie.

E de văzut dacă această eventuală victorie îi va mai folosi la ceva.