Un proiect româno-bulgar de construire pentru hidrocentrala Turnu Măgurele-Nicopole pe Dunăre, inițiat în anii 1980 și ulterior abandonat, a fost reluat în 2022.

România și Bulgaria au relansat discuțiile pentru reactivarea acestei inițiative, iar recent Comisia Europeană a dat undă verde proiectului, incluzându-l în „Lista Proiectelor Transfrontaliere de Energie Regenerabilă”.

Proiectul pentru hidrocentrala Turnu Măgurele-Nicopole, aprobat de Comisia Europeană

Proiectul de 840 MW, planificat în anii '80 și pus pe pauză de atunci, a fost reactivat în 2022, pe fondul eforturilor României și Bulgariei de a crește ponderea energiei regenerabile în consumul național și de a-și consolida independența energetică.

În luna august, proiectul a fost adăugat pe „Lista Proiectelor Transfrontaliere de Energie Regenerabilă” (CB RES list), parte din programul energetic CEF Energy al Uniunii Europene.

Comisia Europeană a afirmat că hidrocentrala va valorifica resursele energetice ale Dunării, contribuind la sustenabilitatea ecologică, la producerea de energie verde și la satisfacerea necesităților comunităților locale și ale sectoarelor industriale.

Riscurile pe care îl ridică proiectul

„Comisia Europeană a adăugat un vechi proiect hidroenergetic al unei hidrocentrale [sic!] pe Dunăre pe lista ei de investiții prioritare în infrastructură, în ciuda marelui pericol de a le dăuna comunităților, economiilor și ecosistemelor valoroase dispuse de-a lungul fluviului, precum și a faptului că violează directive UE”, au afirmat ONG-urile.

Au subliniat că realizarea proiectului ar implica și cheltuieli semnificative, pe lângă riscul de a periclita existența unor specii aflate în pericol critic de dispariție.

Activiștii de mediu au cerut Comisiei Europene să retragă proiectul legat de hidrocentrala Turnu Măgurele - Nicopole de pe lista priorităților, argumentând că ar pune în pericol terenuri agricole extinse și numeroase sate situate pe o porțiune de 280 de kilometri de-a lungul Dunării.

„E de așteptat ca digul să provoace inundații și deteriorarea calității solului agricol, a locuințelor și a iazurilor cu pești, fapt care va afecta așezările din zonă din ambele țări.

Proiectul va provoca necesitatea strămutării infrastructurii portuare și rezidențiale, va perturba producția agricolă, piscicultura, transportul fluvial și turismul și ar putea genera riscuri suplimentare pentru energia nucleară”, mai susțin ONG-urile.

Hidrocentrala Turnu Măgurele-Nicopole ar provoca și alunecări de teren

Atât centrala nucleară de la Kozlodui, din Bulgaria, cât și cea de la Cernavodă, din România, sunt situate pe malul Dunării, utilizând apa fluviului pentru sistemele de răcire.

În plus, proiectul legat de hidrocentrala Turnu Măgurele-Nicopole ar putea teoretic genera alunecări de teren pe mai multe zeci de kilometri de-a lungul malului bulgăresc, punând în pericol serios numeroase așezări.

Acesta a fost și motivul principal pentru care Sofia a respins proiectul în anii '80, potrivit știripesurse.ro.