În contextul tensiunilor din perioada Războiului Rece, problema Germaniei și, în special, a Berlinului a ocupat un loc central în discuțiile dintre statele europene.
După semnarea Tratatului de la Varșovia în 1955, întâlnirile la nivel înalt dintre membrii au fost rare. Acest lucru sublinia dificultatea menținerii unei coordonări constante în blocul estic. Totuși, în cadrul conferințelor de la Moscova, Praga și Varșovia, s-au discutat probleme importante, inclusiv reducerea trupelor străine din Germania și semnarea unui tratat de pace, culminând cu discuții tensionate despre viitorul Berlinului. Aceste evenimente au pregătit terenul pentru ridicarea Zidului Berlinului în 1961.
În cartea „La est de Cortina de Fier”, autorul Corneliu Filip aduce în prim-plan tumultuoasa perioadă din a doua jumătate a secolului XX, evidențiind evenimentele și transformările majore care au marcat această epocă.
Criza Berlinului și tensiunile tratatului de la Varșovia
Pentru început, autorul menționează: „Mai întâi de subliniat că, după semnarea Tratatului, reuniunile organului suprem de decizie s-au întrunit sporadic. La 27-28 ianuarie 1956 la Praga, apoi peste un an şi jumătate, la 24 mai 1958 la Moscova, iar în 27-28 aprilie 1959 la Varşovia a avut loc doar conferinţa miniştrilor de externe şi abia la 4 februarie 1960, consfătuirea Comitetului Politic Consultativ (deci numai 3 consfătuiri la nivel înalt în primii aproape 5 ani, după Conferinţa de la Varşovia din 14 mai 1955, când s-a constituit organizaţia politico-militară a Tratatului de la Varşovia ). În declaraţia adoptată la Consfătuirea de la Moscova, între problemele incluse pe agenda unei preconizate conferinţe la nivel înalt, propuse de partea sovietică statelor europene sunt două puncte referitoare la: „reducerea efectivelor trupelor străine care se află pe teritoriul Germaniei” şi „încheierea Tratatului de pace cu Germania”.
Ne puteți urmări și pe Google News
Corneliu Filip adaugă: „Este perioada în care conducătorul Nichita Hruşciov a declanşat o situaţie de criză în privinţa statutului Berlinului. La 10 noiembrie 1958 liderul sovietic a rostit un discurs. El a cerut să se pună capăt statutului Berlinului de oraş al celor patru puteri.
Hrușciov a avertizat asupra intenţiei de a transfera către RDG dreptul controlului la culoarele de acces dinspre Berlin către RFG. La 27 noiembrie el a notificat oficial SUA, Marea Britanie şi Franţa că URSS declară ca nul şi neavenit acordul celor patru puteri asupra Berlinului de Vest şi insistă ca el să fie transformat într-un oraş liber, demilitarizat, precizând că, dacă în termen de 6 luni nu se ajunge la o înţelegere, Uniunea Sovietică urma să semneze un tratat de pace cu RDG prin care să predea acesteia drepturile sale şi controlul asupra căilor de acces în RDG.”
Ridicarea Zidului Berlinului și motivațiile din spatele deciziei
În continuare, autorul vorbește despre înălțarea Zidului și motivația din spatele acestei decizii. „Motivaţia oficială a înălţării Zidului a fost tot în plan economic, dar referindu-se în mod deschis la hemoragia de forţă de muncă bine calificată care fugea din RDG spre RFG via Berlinul de Vest. Statisticile în acest sens sunt relevante. Astfel, din 1952 până în 1961 circa 2 235.000 bărbaţi şi femei au reuşit să fugă. În 1961 valul de fugari a atins cote maxime. Doar în perioada vacanţei de Paşti peste 5.000 de est-berlinezi nu s-au mai întors din partea de Vest. Însişi americanii şi-au dat seama de gravitatea acestui fenomen.
Închiderea frontierelor s-a produs în noaptea de sfârşit de săptămînă, 12/13 august 1961. A fost o muncă uriaşă, perfect coordonată spre a ridica bariere, chiar provizorii, pe o distanţă de peste 45 kilometri. Ea s-a desfăşurat în cel mai perfect secret, serviciile secrete străine rezidente la Berlin fiind luate prin surprindere. Aşa cum sublinia autorul unei cărţi dedicate ridicării Zidului Berlinului (Peter Wyden) „spionajul occidental nu a putut să afle nimic despre pregătirile invizibile... Doar aproximativ douăzeci de lideri de încredere ştiau ce urmează să se întâmple”. Construirea adevăratului Zid al Berlinului n-a început decât după ce a fost clar că nu va apărea nici o reacţie a Occidentului.”
Însă, subiectul este mult mai amplu, autorul detaliind evenimentele în cartea sa. Dacă sunteți curioși și vreți să aflați mai multe despre acest subiect, puteți comanda cartea de pe edituradecarte.ro
Recomandările noastre
