Creșterea voluntară a vârstei de pensionare și o nouă formulă de calcul a drepturilor de pensie sunt doar câteva dintre reformele propuse din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Premierul Florin Cîțu a prezentat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care a fost trimis oficial, luni, la Bruxelles. Conform acestui document, creșterea vârstei de pensionare va fi voluntară, iar criteriile pentru ieșirea la pensie anticipată vor fi modificate. De asemenea, în viitoarea lege a pensiilor, care urmează să intre în vigoare la finalul anului 2023, va fi propusă o nouă formulă de indexare a pensiilor.

„Sistemul de pensii va fi reformat, refăcut și pus pe baze solide. În fiecare an sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 - 12,4 miliarde lei în 2026. Soluții există, dar refuzăm să avem un dialog onest cu românii și nu facem decât să accentuăm dezechilibrele pe seama viitorului copiilor noștri”, se arată în preambulul PNRR.

Documentul arată că reforma sistemului de pensii, asumată prin acest plan propune soluții menite să ducă la redresarea acestuia. Pensiile, se arată în preambulul documentului nu vor mai depinde de bunăvoința unui guvern ci de o formulă foarte clară, predictibilă.

„Creșterea pensiilor părinților noștri nu va mai sta în pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura căciula unii altora, pensiile vor crește predictibil conform unei formule bazate pe creșterea economică. Vom reajusta pensiile speciale și măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptățile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari”, se mai arată în document.

Care este obiectivul reformei pensiilor

Obiectivul general al reformei sistemului de pensii este elaborarea unui nou cadru legislativ care să răspundă la Recomandările Specifice de Țară din 2019 și 2020, să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și să respecte principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie.

Conform proiectului de reformă propus de guvern, anul viitor va fi trimisă în Parlament o nouă lege a pensiilor. Aceasta va propune o formulă de indexare bazată pe principiului contributivității care să asigure sustenabilitate fiscală și să nu mai permită creșteri ad-hoc.

Va fi eliminate indicele de corecție și va fi permisă creșterea mai rapidă a pensiilor mici cu menținerea anvelopei totale, în raport cu PIB. Alte măsuri se referă la modificarea criteriilor de pensionare anticipată dar și la stimularea continuării vieții active și creșterea voluntară a vârstei de pensionare.

În acest context, guvernul și-a propus să recalculeze toate dosarele de pensii până în anul 2022. Se vor evalua toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora. Nivelul mediu al pensiilor va crește pe seama majorării, în special a pensiilor mici, menținând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat.

Stagiul de cotizare va fi menținut la 35 de ani

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a explicat că Guvernul și-a asumat menținerea unui stagiu de cotizare complet de 35 de ani.

„În acest moment stagiul complet de cotizare este de 35 de ani. Comisia Europeană a atras atenția că intrarea în vigoare a stagiului de 25 de ani aruncă în aer sistemul de pensii. A fost o schimbare economică facută din burtă de PSD. Ideea de a lasa stagiu la 25 de ani va însemna că mulți vor intra rapid la pensie și impactul va fi devastator. Ne-am asumat față de Comisia Europeană că nu va fi aplicată aceasta prevedere”, a declarat Cristian Ghinea