Potrivit OMS, se estimează că în cursul anului 2020, criza sănătății a adus între 119 și 124 de milioane de oameni sub pragul sărăciei extreme

Din cauza pandemiei, în lume există acum între 119 și 124 de milioane de săraci în plus, iar Covid-19 a agravat și mai mult inegalitățile din interiorul țărilor, între o țară și alta, între cei care au acces la sănătate și bunăstare și cei care nu, crescând șomajul și inegalitățile de gen, aşa cum denunță Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care marţi, în ajunul Zilei Mondiale a Sănătății, a lansat un apel pentru îmbunătățirea sănătății tuturor.

"Cu toate că am suferit cu toţii consecințele pandemiei, cei mai săraci și cei mai marginalizați au fost cel mai puternic afectați, atât în ​​ceea ce privește decesele, cât și prin pierderea mijloacelor de trai", a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Potrivit organismului internațional, se estimează că în cursul anului 2020, criza sănătății a adus între 119 și 124 de milioane de persoane sub pragul sărăciei extreme. În același timp, au apărut dovezi convingătoare care demonstrează creşterea diferențelor de gen în ceea ce priveşte șomajul, în ultimele 12 luni, numărul femeilor care au rămas fără un loc de muncă depăşindu-l pe cel al bărbaților.

Tedros Adhanom Ghebreyesus a afirmat: "pandemia Covid-19 a prosperat printre inegalitățile societății noastre și faliile sistemului nostru de sănătate. Este extrem de important ca toate guvernele să investească în modernizarea serviciilor lor de sănătate și să elimine barierele care împiedică atât de mulți oameni să aibă acces la asistență medicală, astfel încât toată lumea să aibă posibilitatea de a duce o viață sănătoasă”.

Prin urmare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) lansează cinci acțiuni urgente pentru o lume mai sănătoasă și mai echitabilă. Pornind de la necesitatea de a „Accelera accesul egal la tehnologiile Covid-19”, punând la dispoziția tuturor celor care au nevoie vaccinuri sigure și eficiente, dar și oxigen medical, măști, teste de diagnosticare și medicamente.

A doua acțiune urgentă este „Investiția în asistența medicală primară”: ceea ce înseamnă că guvernele ar trebui să atingă obiectivul recomandat de OMS de a cheltui în acest scop încă 1% din PIB și de a reduce deficitul global de 18 milioane de lucrători din domeniul sănătății.

Având în vedere că în multe țări, impactul socio-economic al pandemiei a depășit impactul virusului asupra sănătății publice, a treia acțiune constă în „Prioritizarea sănătății și protecției sociale”: unele țări au implementat deja programe de protecție socială, dar multe se confruntă cu dificultăți în acest sens.

A patra acțiune constă în „Construirea unor cartiere sigure, sănătoase și incluzive” și pentru a înțelege această necesitate e destul să ne gândim doar că 80% din populația lumii care trăiește în condiții de sărăcie extremă locuieşte în zonele rurale.

În cele din urmă, OMS solicită „Consolidarea sistemelor de date și informații despre sănătate” ca o cheie pentru a înțelege unde există inegalitățile și a le aborda. Monitorizarea inegalității în materie de sănătate ar trebui să fie o parte integrantă a tuturor sistemelor naționale de informare în domeniul sănătății. „Pandemia COVID-19 a prosperat pe fondul inegalităților din societățile noastre și al lacunelor din sistemele noastre de sănătate”, spune Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, dar „acum a sosit momentul să investim în sănătate ca motor al dezvoltării”.

Traducere: Rador