Fenomenele meteo extreme din Europa, deslușite. Cercetătorii, în alertă. E mai grav decât credeau

Marea mai caldă din Arctica este responsabilă de valurile de frig din Europa, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Geoscience.

Temperaturile crescute ale apei din Oceanul Arctic, din care gheața dispare sub efectul încălzirii climei, contribuie în mod direct la ninsorile abundente din Europa, cum ar fi episodul glacial din 2018 supranumit ”Bestia din Est”, potrivit unui studiu.

Doar în Regatul Unit, fenomenul meteo extrem, care a paralizat o mare parte din nordul Europei în februarie şi martie 2018, a provocat daune de peste un miliard de euro pe zi.

Potrivit unui studiu publicat recent în revista Nature Geoscience, aceste furtuni de zăpadă excepţionale au fost o consecinţa directă a apelor ”anormal de calde” din Marea Barents. 60% din suprafaţa acestei mări a fără gheaţa marină cu doar câteva săptămâni înainte de acest eveniment supranumit ”Bestia din Est” în Marea Britanie, ”tunul de zăpadă” în Suedia sau fenomenul ”Moscova-Paris” în Franţa.

Documentul de care depinde plata a sute de mii de pensii. E obligatoriu

Horoscopul lui Dom’ Profesor 17 iulie 2024. Comentarii

Odată cu încălzirea Arcticii, vortexul polar, o zonă de aer rece şi presiune scăzută tipică polilor în timpul anotimpurilor reci, manifestă o tendinţă mai mare de deplasare spre sud.

Temperaturile crescute ale apei din Oceanul Arctic contribuie la ninsorile abundente din Europa

„Ceea ce am constatat este că banchiza este într-adevăr un înveliş deasupra oceanului”, a explicat autoarea principală a studiului, Hannah Bailey, de la Universitatea din Oulu, Finlanda.

„Odată cu dispariţia sa pe termen lung pe teritoriul Arcticii începând cu anii 1970, mai multă umiditate pătrunde în atmosferă în timpul iernii, ceea ce are un impact direct asupra vremii din sud, provocând episoade extreme de ninsoare”, a adăugat ea.

Din cauza temperaturilor ridicate, 140 de gigatone de apă s-au evaporat din mare, reprezentând 88% din umiditatea care a căzut sub formă de zăpadă peste Europa, conform calculelor oamenilor de ştiinţă.

Studiul concluzionează că, în cazul în care tendinţele actuale de încălzire continuă, Marea Barents care rămâne fără gheaţă va reprezenta o sursă majoră de umiditate pentru Europa continentală, provocând ploi sau căderi de zăpadă abundente, cu impact asupra infrastructurii şi traficului.

„Va însemna întreruperi în aprovizionarea cu alimente şi combustibil, distrugerea culturilor”, a spus Jeffrey Welker de la Universitatea din Alaska din oraşul american Anchorage.