Cum rămâne România fără păduri. Informații din culisele celui mai mare furt

Păduri Romsilva. Sursa foto: Arhiva EVZ

România rămâne fără păduri din zi în zi. Un subiect despre care s-a discutat foarte mult, dar nimeni nu a întreprins ceva concret.

România rămâne fără păduri, pe care le vinde sub forma unui volum estimat grosier, înainte ca arborii să fie doborâţi. Și nu ne preocupă să verificăm cantităţile care pleacă din pădure, a declarat Şerban Niculescu, reprezentant WWF pe Programul Dunăre-Carpaţi.

Cum rămâne România fără păduri

„Nu avem o strategie forestieră după care să ne ghidăm. În schimb, avem o interferenţă politică excesivă şi o lipsă de transparenţă. Avem un proces de restituire a pădurilor care încă nu este finalizat, după 30 de ani de când s-a început. Nu avem mecanisme de compensare pentru proprietarii de păduri şi nu în ultimul rând avem un mod defectuos de valorificare a lemnului.

Sub formă de lemn pe picior în pădure, precum şi un sistem de control orientat greşit. Ambele generând conflicte de interese sistemice”, a spus  Şerban Niculescu. Cel care este reprezentant WWF pe Programul Dunăre-Carpaţi.

Alertă alimentară în România. Cașcaval infestat, într-un mare lanț de magazine

Adriana Bahmuțeanu apel disperat! Nu este lăsată să își vadă copiii

„Doar 1% din transporturile ce pleacă din pădure sunt verificate de către autorităţile competente”

„Sistemul de combatere a tăierilor ilegale începe şi este puternic influenţat de modul în care ne vindem pădurea. România îşi vinde pădurile sub forma unui volum estimat grosier, înainte ca arborii să fie doborâţi, iar în acelaşi timp nu ne preocupă să verificăm cantităţile ce pleacă din pădure.

Mai mult, baza sistemului de control o reprezintă amprenta unui ciocan de fier aplicată pe lemn. Această marcă nu constituie o probă solidă în instanţă şi nici nu poate garanta nimic legat de volumul recoltat. Acelaşi număr de arbori marcaţi poate însemna, în funcţie de metoda dendrometrică utilizată şi eroarea de măsurare, un volum total diferit de lemnul rezultat. Astfel, este creată o zonă gri care nu poate fi controlată”, a mai spus specialistul.

„Doar 1% din transporturile ce pleacă din pădure sunt verificate de către autorităţile competente. Aceste verificări sunt efectuate mai mult la întâmplare sau în mod discreţionar. Acţiunile sunt simbolice. Operatorul nu riscă foarte mult dacă are grijă să nu supraîncarce mijlocul de transport cu mai mult de 10 metri cubi”, a mai precizat Niculescu, conform Agerpres.