„Dosare de presă”- Nadia Tătaru: „Adulții nu vor să ia în seamă problema bullying-ului”

„Dosare de presă”- Nadia Tătaru: „Adulții nu vor să ia în seamă problema bullying-ului”

Cofondatoarea radioului pentru copii Itsy Bitsy, Nadia Tătaru, a fost preocupată mereu de problemele întâmpinate de majoritatea copiilor.

Aceasta a povestit în emisiunea „Dosare de presă”, pe evz.ro, că în urmă cu câțiva ani, a fost șocată să afle că România ocupa locul trei într-un studiu făcut de OMS, privind bullying-ul la nivel mondial.

„Am creat niște stâlpi solizi, pe care se poate construi mai departe. În urmă cu trei ani și un pic, după ce ne-am bucurat de prima zi de 1 Iunie liberă și obișnuită fiind să militez deja pentru cauzele copiilor, am vorbit cu colega mea, Monica Popescu, de la PR și i-am zis „Măi, Monica, ce facem? De ce ne ocupăm? Hai să facem o investigare, să vedem cu ce probleme se mai confruntă copiii, majoritatea copiilor”.

Pentru că despre asta suntem noi, despre problemele majorității. Și am ajuns la concluzia că bullying-ul este una dintre probleme. Pe vremea aceea, copiii din România clasau România pe locul trei privind bullying-ul la nivel mondial, dintre 42 de țări, ceea ce era dramatic. OMS a făcut un studiu care clasa România pe locul trei. Dintre 42 de țări.

Mai mult decât atât, Organizația Salvați Copiii făcuse un raport în România, pe copiii de clasele V- VIII și arăta niște concluzii de ți se ridica părul în cap. Și nu doar că mulți o luau și mulți o dădeau, acea agresivitate, ci, lucrul care pe mine m-a emoționat foarte puternic e că 7 din 10 copii spuneau așa: „Adulții nu vor să ia în seamă problema bullying-ului. Nimeni nu ne crede, dintre adulți, că asta e o problemă și că noi suferim”.

Vă spun sincer, mie atunci mi-au dat lacrimile și-am zis „Eu vreau să fac VOCEA copiilor auzită. Vreau să-i trezesc pe oamenii mari și să recunoască că bullying-ul există și e o problemă. Și această problemă rănește sufletul copilului mai tare, mai puțin, dar pe viață. Dacă noi nu suntem atenți și nu intervenim”. Când spun noi, spun părinți, bunici, profesori, cadre didactice, adulții care sunt în jurul copiilor”, a declarat Nadia Tătaru.

Bullying-ul este un subiect care naște controverse

În iunie 2020, au fost publicate normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenței psihologice-bullying în Monitorul Oficial. Dar drumul până la această reușită a fost anevoios și complicat.

„Am mers și am avut discuții tete-a-tete cu toate instituțiile statului, acre am crezut noi că sunt implicate pe bullying. Mai târziu am descoperit că sunt și mai multe. Am fost la Autoritatea pentru Protecția Copilului, la Poliția Română, la Crucea Roșie, al ONG-uri, al Asociația Telefonul Copilului, Salvați Copiii, la Avocatul Copilului, la Colegiul Psihologilor, la Consiliul Elevilor, multe, nu mai știu, că la un moment dat erau 4o de reprezentanți ai instituțiilor.

După ce am vorbit cu fiecare în parte, am început să facem mese rotunde, în care i-am adunat pe toți, la inițiativa noastră, Itsy Bitsy și avem și o asociație a Părinților Isteți, și ambele instituții cu forțele și echipele proprii au făcut aceste demersuri. I-am adunat la mese rotunde și-am spus: „Avem o problemă națională. Problema asta nu se rezolvă decât dacă ne uităm toți la ea, o vedem și găsim soluții și strategii aliniate între noi, ca să știm stânga ce face dreapta. Nu dă cineva o lege sau o regulă și, stai că nu se poate aplica că nu poate instituția X, instituția Y. Nu! Ne întâlnim până le aliniem pe toate și facem niște legi aplicabile”.

Am invitat foarte mulți parlamentari. Am avut norocul că la aceste întâlniri au participat doi parlamentari care au fost sensibilizați și au luat cauza și au dus-o mai departe în Parlament. Am avut inițiativă legislativă, a durat mult mai mult și a fost mult mai greu ca la „1 Iunie, zi liberă”. Este un subiect care naște controverse.

Acum există o definiție aliniată între toți specialiștii și toate instituțiile statului național care apare într-o lege care modifică Legea Educației, a apăur în noiembrie, anul trecut (2019, n.e.) și care se aplică. Legea asta care prevede bullying-ul ca fiind violență psihologică, și-l și definește, are și norme de aplicare, au apărut la 10 iunie 2020. E o lege care reglementează, previne, combate bullying-ul în spațiile dedicate educației.

Bullying-ul este doar între copii. La noi, în România, există demult o lege pe abuz și tot ce se întâmplă, să zicem abuz de la adult la copil, este de fapt abuz și este reglementat de mulți ani încoace”, a mai spus cofondatoarea Itsy Bitsy.

„Invit pe toate cadrele didactice să citească normele la Legea împotriva bullying-ului”

„Posibile victime ale bullying-ului pot fi toți acei copii care sunt diferiți. Că-i prea înalt, că-i prea gras, că-i prea blond, că-i prea roșcat, că-i de altă etnie, că are mulți bani, că e sărăntoc, că e tocilar, că nu învață, că are ochelari. Și de asta e important ca părintele și cadrul didactic să aibă o pregătire și să știe cum să prevină bullying-ul, cum să-i ofere cadrul...

De pildă cadrul didactic, dintr-o privire să vadă, „Măi, eu în clasa mea am trei,patru copii care sunt diferiți. Eu trebuie să am poate o discuție unu la unu, să-i ridic stima de sine, să-i creez un loc în clasă, să mă asigur că nu este marginaliza, că nu este luat în batjocură”. Dar un profesor nu poate să facă asta dacă are puțină aplecare sper zona asta psihologică, dacă nu citește singur sau nu vine la cursurile noastre de prevenire a bullying-ului.

(...) Începând cu acest an școlar, fie că știi, fie că nu știi, legea se aplică. Regulamentul de organizare al școlii trebuie modificat și trebuie inclusă fraza aia cu bullying-ul. Fișa de post a profesorului se modifică și nu mai e importantă doar acumularea de cunoștințe, ci este important și comportamentul și, brusc, crește un pic responsabilitatea cadrului didactic, acre e important să se formeze să știe și cum să aplaneze conflicte sau cum să le prevină.

Deci, invit pe toate cadrele didactice să citească normele la Legea împotriva bullying-ului, ca să se actualizeze. În bullying, vorbim de trei, patru părți. Copilul cu potențial de victimă, copilul cu comportament de agresor, copilul martor și adultul”, a precizat Nadia Tătaru.