Ana Birchall spune, cu privire la conflictul juridic avut cu CSM, care va fi tranșat de CCR, că acțiunea Liei Savonea este fără obiect.

Fostul ministru al Justiției din Guvernul Dăncilă susține că „motivele invocate de președintele CSM, Lia Savonea, nu sunt susținute nici de elemente de drept, nici de realitate”. Prin urmare, cererea șefei Consiliului Superior al Magistraturii este „abuzivă” și nu ar trebui să ajungă pe masa CCR, crede Ana Birchall.

Birchall afirmă că Savonea încearcă să transforme unele „frustrări personale față de Ministerul Justiției în argumente care să susțină existența unui conflict juridic de natură constituțională”.

În declarația de presă, ex-ministrul Birchall aduce drept argument jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia, „pentru a exista un asemenea conflict, trebuie îndeplinite cinci condiții cumulative” și anume:

1. Conflictul să fie juridic;
2. Conflictul să fie de natură constituțională;
3. Conflictul să fie între autoritățile publice de la titlul III;
4. Conflictul să fie generat de un blocaj instituțional;
5. Conflictul să fie efectiv.

Or, în opinia Anei Birchall, nu se susține niciuna dintre condițiile de mai sus. „Raportând considerentele jurisprudențiale ale CCR la situația de față, înseamnă că ar trebui să existe un conflict juridic ori de câte ori ar fi invocată existența unei obligații juridice a uneia dintre părțile pretins aflate în conflict”, punctează Birchall. Cu alte cuvinte, „din punct de vedere al îndeplinirii condițiilor de adresabilitate a sesizării, apreciez că sesizarea formulată de președintele CSM, Lia Savonea, este inadmisibilă”.

Ana Birchall nu își reproșează faptul că, „în calitate de ministru al Justiției, am comunicat familiei unei victime rezultatul concluziilor expertizei ADN”. Pentru ministrul PSD, acest aspect „nu constituie o ingerință în activitatea procurorului de caz, întrucât nu vizează un act procesual, ci privește o informație de interes public”.

Ce spune despre celebra „Foaie de parcurs” din Justiție

Despre controversatul subiect al negocierii unei „foi de parcurs” în Justiție cu oficialii americani, Ana Birchall se apără astfel:

„Subliniez că nu eu, în calitate de ministru al Justiției, am lansat ideea existenței unei «foi de parcurs». Iar pentru a nu se crea o percepție publică eronată asupra justiției, am răspuns de îndată, atât în ședința de Plen, cât și ulterior, printr-o scrisoare adresată președintelui CSM, infirmând în mod expres existența oricărei «foi de parcurs».

Ana Birchall a atins și subiectul SIIJ. Despre Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, fostul ministru subliniază că, prin fișa postului, i-a revenit sarcina de a „veghea inclusiv asupra bunei funcționări a Parchetelor. Părerile sau propunerile privind modul cu acționează ori ar trebui să acționeze o anumită autoritate publică nu declanșează blocaje instituționale, dacă nu sunt urmate de acțiuni sau inacțiuni de natură să împiedice îndeplinirea atribuțiilor constituționale ale acestor autorități”.

Ana Birchall s-a aflat într-un conflict deschis cu șefa CSM, Lia Savonea, pe toată perioada mandatului de ministru al justiției, pe mai multe subiecte, însă, de departe, cel care a stârnit cel mai mare interes este cel privind funcționarea Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

Birchall a criticat în repetate rânduri competenţele Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, una dintre acestea fiind aceea că procurorii acestei Secţii pot investiga practic orice persoană numai pentru simplul motiv că este făcută o plângere pe numele lor şi a unui magistrat.

„Orice persoană care este urmărită, cercetată și face o plângere la această Sectie Specială, Secția Specială are competența să rețină tot dosarul. Fie că vorbim de infracțiuni grave, omor, proxeneți, bande de tâlhari, criminalitate organizată, viol, omor orice alt tip de infracțiune, repet orice persoană care înțelege să facă o plângere la Sectia Specială, secția specială, conform articolului 88 indice 1 aliniat 2 are competența să rețină și să continue cu acel dosar. Dacă considerați că este în beneficiul justiției o astfel de competență, eu, în calitate de ministru al Justiției, dar și ca absolvent de drept și nu o să-mi bat niciodată joc de CV-ul meu, nu consider că este normal și nu este în beneficiul actului de justiție pentru că pe noi ne interesează pe toți din societate, indiferent unde suntem ca să ne preocupăm de buna funcționare a sistemului judiciar și de un act de justiție așa cum ni-l dorim fiecare”, declara în luna octombrie fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall.

Lia Savonea și gașca sa din CSM au încercat de șapte ori să o valideze pe procuroarea Adina Florea la şefia SIIJ.

Secția specială a fost criticată în ultimul raport MCV al Comisiei Europene, dar și de Comisia de la Veneția și GRECO. Într-un raport făcut public în vară, GRECO a catalogat secția specială drept o anomalie a cadrului instituțional existent, care ar putea conduce la conflicte de competență și ar putea fi folosită necorespunzător și supusă unei ingerințe nejustificate în procesul de justiție penală.