Mausoleul de la Marasesti a fost ridicat in cinstea eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial.
Si pe aici nu se trece!”, a spus generalul Eremia Grigorescu implusionandu-si ostasii sa apere poarta Moldovei, in fata armatei germane, in timpul Primului Razboi Mondial. In cinstea victoriei din 6 august 1917, la Marasesti a fost inaltat, intre 1919 si 1938, unul dintre cele mai maiestuoase mausolee din Europa.
Mausoleul de la Marasesti, dedicat „scumpilor eroi”, se afla la 35 de kilometri de Focsani, pe locul unde au avut loc batalii crancene. Sanctuarul recunostintei s-a inaltat pe un teren donat de mosierul local Ulise Negroponte, nimeni altul decat socrul marelui general Eremia Grigorescu, ramas in istorie ca „eroul de la Marasesti”.
Cupola Gloriei
Sub Cupola Gloriei, prin care acum se prelinge apa de ploaie, incape toata istoria Romaniei moderne. In interior, atmosfera rece, mormantala, „iti moaie sufletul si face sa tresara inima”, dupa cum a notat un vizitator in cartea de oaspeti.
In cele 163 de cripte din cele 18 culoare ale monumentului isi dorm somnul de veci 5.073 de ostasi. Pe Culoarul Cavalerilor, alaturi de maiorul mitralior Grigore Ignat sau locotenentul Gabriel Pruncu, se afla si mormantul Mariucai Zaharia, copilul-erou de 12 ani din satul Haret care, cocotata in nucul din spatele casei, a furnizat armatei date despre inaintarea nemtilor. A fost doborata de glontul unui lunetist. Sabie de samurai pentru general
De pe terasa Mausoleului, ce infatiseaza scene de lupta, se cuprinde cu ochii, in toata splendoarea, Valea Siretului, in apararea careia au murit peste 20.000 de oameni.
In iulie-august 1917, armata germana, comandata de generalul Mackensen, a dezlantuit la Marasesti o puternica ofensiva, in incercarea de a strapunge frontul romano-rus si de a ocupa teritoriul dintre Siret si Prut. Desi inferiori numeric, romanii au reusit sa respinga atacul armatei germane.
„Pe aici nu se trece!”, a spus atunci generalul Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I Romane. In semn de recunostinta, el a primit ulterior cele mai inalte decoratii si o sabie de samurai avand gravate cuvintele „Pe aici nu se trece!”.
Pretul victoriei: 480 de ofiteri si peste 21.000 de soldati romani. Ostasii cazuti in acea zi au fost inmormantati in viile mosierului Ulise Negropontes, pentru ca, din 1924, sa fie reinhumati in prezenta Reginei Maria in criptele viitorului monument.
L-a impresionat si pe Hitler
Se spune ca Mausoleul Eroilor de la Marasesti impune un respect atat de mare, incat insusi Adolf Hitler, in momentul in care aviatia aliatilor bombarda Valea Prahovei si ameninta Moldova, i-ar fi cerut maresalului Antonescu sa trimita la Marasesti doua subunitati de antiaeriana care sa apere monumentul.
INDIFERENTA
Monument in suferinta Din nefericire, timpul si-a pus amprenta pe mareata constructie. Chipurile alegorice de pe Cupola Gloriei au fost schimonosite de apa de ploaie prelinsa ani in sir prin crapaturile din zid. Desi a fost stopata infiltratia, monumentul este inca in suferinta.
„Ar trebui pus mai bine in valoare, evidentiat. Este cel mai vizitat monument din Vrancea. Vin adesea nepotii sau stranepotii celor cazuti la Marasesti pentru a consulta listele celor inhumati. Nu de putine ori, ne cer sa-i lasam singuri, sa se reculeaga”, ne-a spus muzeograful Maria Mihailescu. Recent, mausoleul a fost vizitat de stranepotulul maiorului Grigore Ignat, care s-a aratat coplesit de sacrificiul inaintasului sau.
CULISE
Initial, Mausoleul trebuia sa fie o Biserica a Neamului
Putini stiu ca mausoleul a fost ridicat prin subscriptie publica, lucrarile fiind abandonate o vreme din lipsa de bani. Totul a pornit dupa Unirea de la 1918, cand, la initiativa Principesei Alexandra Grigore Cantacuzino, IPPS Pimen, mitropolitul Moldovei si Sucevei, a propus inaltarea unei Biserici a Neamului pe locul unde „atatia eroi s-au jertfit in apararea patriei si spre cinstirea de veci a numelui de roman”. Propunerea a fost acceptata imediat de Regele Ferdinand I si de guvernul liberalului I.C. Bratianu, astfel incat, pe 8 octombrie 1919, s-a fixat locul sfantului lacas.
In acelasi an au fost lansate listele de subscriptie, mausoleul fiind inaltat prin colecta publica. „Motivat de spiritul patriotic, dar si sentimental, ca socru al gen. Eremia Grigorescu, Ulise Negropontes doneaza in anul 1921 pentru ridicarea mausoleului 20 de hectare de vita indigena si 50.000 de lei in aur”, ne-a spus muzeograful Maria Mihailescu.
Reproiectat de 11 ori
Tot atunci s-a anuntat un concurs pentru arhitecti, prezidat de Regina Maria. Proiectul castigator, avandu-i ca autori initiali pe arhitectii Constantin Pomponiu si George Cristinel, infatisa o impresionanta catedrala, inalta de 45 de metri. Ar fi costat insa 40 de milioane de lei, o suma uriasa pentru acele vremuri, asa ca au fost necesare 11 reproiectari.
In final, mausoleul a fost ridicat din blocuri de andezit de Deva, in forma de piramida in trepte, cu contur octogonal, pe care multi il aseamana cu monumentul roman de la Adamclisi. A durat 29 de ani pana cand monumentul a fost inaugurat, pe 18 septembrie 1938, de Regele Carol al II-lea.
„Ca monument de arhitectura funerara cu caracter memorial, Mausoleul de la Marasesti este cel mai reprezentativ atat prin valoarea lui arhitecturala, cat si prin proportii. Din pacate, monumentul nu este tratat si respectat la adevarata sa valoare, iar asta se vede cu ochiul liber”, spune Paraschiv Usturoi, directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Vrancea. Pe fronton se afla inscriptionat textul cu litere din bronz: „Intru slava eroilor neamului”, alaturi de numele localitatilor unde s-au purtat principalele batalii.
PLEDOARIE
George Motoi: „Este un monument extraordinar”
Cunoscutul actor George Motoia jucat in filmul „Pe aici nu se trece”, turnat in 1975, inspirat din faptele de arme din Primul Razboi Mondial. Rolul lui: Reinhardt, un ofiter neamt meloman, dar diabolic, care si-a curmat viata dupa infrangere.
„Mausoleul de la Marasesti este un monument extraordinar, reprezentantiv pentru trecut, un simbol al independentei noastre. Din cate imi amintesc, s-a filmat si pe campul istoric o secventa. Ultima data am fost la mausoleu acum cativa ani, a fost un popas extraordinar. Am fost impresionat de sanctuarul dedicat eroilor nostri. Chiar daca nu poate sa ocupe un loc intre minunile planetei, Mausoleul merita sa fie intre minunile Romaniei. Iar deviza „Pe aici nu se trece!” a ramas puternic intiparita in constiinta noastra nationala”, ne-a spus actorul George Motoi.
ARGUMENT
„Un reper national de care sa tinem seama”
Directorul Oficiului National pentru Cultul Eroilor, lt.-col. dr. Cristian Scarlat, spune ca Mausoleul Marasesti este printre cele mai frumoase din Europa: „Daca un monument este un simbol care trebuie sa atinga sufletul, prin tema, dublata de o armonioasa conceptie artistica, estetica si arhitecturala, atunci Mausoleul Eroilor de la Marasesti este Monumentul nostru national. E un reper national de care ar trebui sa tinem seama atunci cand ne prefiguram viitorul”.
Asemenea memorialelor occidentale, precum Arlingtonul american sau Pantheonul parizian, Mausoleul romanesc atrage prin impozantul edificiu in care eroii isi dorm somnul de veci. Oricat de grabiti am fi, mai spune Cristian Scarlat, citind numele daltuite in marmura, parca auzi, rand pe rand, ecoul raspunsului la un apel celest, prin formula sacra „mort pentru Patrie!”
FISA TEHNICA Piramida din Romania Dimensiuni. Este o constructie masiva, cu un contur octogonal neregulat, in forma de piramida in trepte. Aria la sol este de 1.600 mp. Partea superioara este o rotonda asemanatoare unei turle, inalta de 30 de metri.
Unicitate. Ca monument de arhitectura funerara este cel mai reprezentativ din tara, atat prin valoarea arhitecturala, cat si prin proportii. Este opera unor artisti de prestigiu, intre care arhitectii George Cristinel, sculptorii Ion Jalea si Cornel Medrea si pictorul Eduard Saulescu.
Notorietate. Este cel mai cunoscut monument din tara ridicat „intru slava eroilor neamului”. In interior se afla depuse ramasitele eroilor din peste 250 de mari unitati ale Armatei Romane, in frunte cu generalul Ieremia Grigorescu. Pe aici au trecut toti sefii de stat romani, de la Regele Ferdinand, care a pus piatra de temelie, pana la Traian Basescu, care a depus o coroana de flori pe 6 august 2007.
Potential. Numai in anul 2006 a fost vizitat de peste 50.000 de oameni.
Acces. Accesul se face pe soseaua nationala DN 2 Bucuresti-Focsani-Suceava. Pe partea stanga a soselei, amplasat pe o proeminenta a terenului, chiar la intrarea in orasul Marasesti.
Program de vizitare. Zilnic, intre 9.00 si 19.00.
Tarife. Copii, studenti, militari - 1 leu. Adulti - 2 lei.
Cazare si masa. La intrarea in mausoleu a fost amenajat un restaurant, deschis la sfarsit de saptamana. Locuri apropiate: la Focsani si Adjud.
Semnal GSM. Toate retelele de telefonie mobila au semnal bun.
VOX POPULI
„Locul unde intalnesti istoria” George Camara, 21 de ani, Bacau: „Am venit pentru a cinsti memoria strabunicului meu, Gheorghe Alistar, care a luptat in Primul Razboi Mondial si este inhumat aici”.
Serban Gheorghe Popa, 82 de ani, Nereju: „Nu poti sa nu te inclini cand intri intr-un asemenea lacas sfant, asa cum este Mausoleul de la Marasesti”.
Ana Maria Rusu, 18 ani, Dambovita: „Stiam de la istorie despre luptele de la Marasesti, Marasti, Oituz. Mausoleul este locul unde vii sa te intalnesti cu istoria, locul unde totul e altfel decat in cartile de istorie”.
Ciprian Bobeica, 30 de ani, Focsani: „Mausoleul nu are cum sa nu te impresioneze, chiar si asa prafuit cum este. Poate ca eu investesc emotional in el si pentru ca in Primul Razboi a murit si un frate al bunicului meu, pe care am avut emotia sa-l gasesc pomenit ca erou”.
Cititi si:
Biserica Densus, un templu romanesc
Cuibul de vulturi al Corvinilor
Cetatea care traieste si astazi Ateneul, bijuteria pentru care romanii au dat cate un leu
Pelesul, blazonul regal al Romaniei
Casa Poporului, "vedeta" controversata Crucea si spada sasilor
Manastire 'nalta, cum n-a mai fost alta
Cititorii propun alte posibile "minuni" Votati simbolurile care ne reprezinta
Recomandările noastre
