Curtea Constituţională a simplificat procedura de aprobare în parlament a urmăririi penale în cazul miniştrilor cu imunitate.
Urmărirea penală împotriva miniştrilor cu imunitate parlamentară va putea fi aprobată mai uşor. Curtea Constituţ ională a decis ieri că prevederile din regulamentul Camerei, conform cărora urmărirea penală se aprobă cu majoritatea a două treimi din totalul deputaţilor, sunt neconstituţionale. De asemenea, Curtea a decis că nu este constituţională nici prevederea din regulamentul Senatului conform căreia urmărirea penală se aprobă cu votul a jumătate plus unu din totalul senatorilor. Practic, Curtea a declarat neconstituţ ională norma de voturi cerută atunci când s-a dezbătut urmărirea penală împotriva lui Adrian Năstase şi Miron Mitrea. Din cauza acestei prevederi neconstituţionale, Adrian Năstase a reuşit să obţină protecţia parlamentului şi să nu se înceapă urmărirea penală în dosarul în care este cercetat. Decizii cu majoritate simplă
Potrivit Curţii, urmărirea penală se aprobă printr-o hotărâre, iar hotărârile, conform Constituţiei, au nevoie doar de majoritatea deputaţilor sau senatorilor prezenţi la şedinţă. Primele dosare pentru care se vor aplica precizările Curţii vor fi cele ale lui Adrian Năstase („Mătuşa Tamara“ şi „Zambaccian 2“) şi Şerban Mihăilescu. Decizia de ieri a Curţii a venit în urma unei contestaţii a PDL care reclama faptul că, pentru urmărirea penală, e nevoie doar de majoritatea parlamentarilor prezenţi. Calcule date peste cap
Efectul deciziei Curţii este acela că se reduce numărul de voturi necesar pentru ca un demnitar să ajungă în faţa instanţei. Modificarea cea mai radicală se va petrece la Camera Deputaţilor. Cu regula declarată neconstituţională era nevoie de votul a două treimi din 326 de deputaţi, adică 218, pentru ca dosarul unui ministru parlamentar să ajungă în instanţă. Acum, ar fi suficient să fie prezenţi în sală 163 de deputaţi (jumătate plus unu din numărul total) şi să voteze pentru 82 dintre aceştia. Teoretic, în acest fel cresc şansele ca un politician să ajungă în instanţă. De exemplu, din cauza regulii celor două treimi a fost blocat dosarul lui Miron Mitrea, chiar dacă, în şedinţa Camerei din 13 august, 160 de deputaţi au votat pentru urmărirea penală şi 115 împotrivă. În schimb, şi în cazul noii reguli dosarele vor rămâne blocate dacă parlamentarii merg pe ideea de a-şi proteja colegii. Cel mai elocvent exemplu e cel al votului din aceeaşi şedinţă din 13 august în cazul lui Adrian Năstase. În favoarea urmăririi penale s-au pronunţat doar 120 de deputaţi, iar împotrivă au fost 150, ceea ce ar bloca dosarul şi în cazul regulii majorităţii simple.
Ne puteți urmări și pe Google News
Decizia de ieri modifică şi situaţia de la Senat. Această Cameră are 137 de senatori şi pentru avizarea urmăririi penale era necesar, până ieri, votul a 69 dintre aceştia. Acum va fi suficientă prezenţa a 69 de senatori şi votul favorabil din partea a 35. „Votul cu jumătate plus unu din cei prezenţi schimbă regula jocului şi la Senat, şi la Camera Deputaţilor. Ne vom conforma deciziei Curţii Constituţionale“, a comentat ieri preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu.
TERGIVERSARE
Parlamentarii evită să judece noile dosare
Decizia de ieri a Curţii Constituţionale ar urma să se aplice dosarelor care se află, în prezent, pe agenda Camerei şi a Senatului: cele două dosare ale lui Adrian Năstase („Mătuşa Tamara“ şi „Zambaccian 2“), în care sunt cercetate alte cauze decât cea din dosarul pentru care Camera a blocat urmărirea penală. Un alt dosar care aşteaptă verdictul parlamentului este cel al lui Şerban Mihăilescu. Însă şansele ca dosarele să ajungă la plen înainte de alegeri scad de la o zi la alta. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a discutat noile dosare ale lui Adrian Năstase pe 9 septembrie şi a refuzat să se pronunţe, pe motiv că probele din dosare ar fi lovite de nulitate printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, a trimis o adresă în care a explicat comisiei că probele trimise la parlament nu sunt lovite de nulitate, însă deputaţiijuriş ti au refuzat şi la şedinţa de marţi să se pronunţe pentru sau împotriva urmăririi penale.
Recomandările noastre
