Dintre candidaţii avansaţi de partide pentru postul de prim-ministru, PDL-istul este cel mai aproape de "modelul ideal". Un guvern PDL cu Theodor Stolojan prim-ministru este, potrivit unui sondaj INSOMAR, opţiunea a aproape 40% din electorat, după ce partidele şi-au desemnat premierii-locomotivă. Din trioul prim-miniştrilor de campanie pe care PDL, PSD şi PNL i-au pus la bătaie, cei mai mulţi alegători îl apropie de "modelul ideal" pentru Palatul Victoria pe Theodor Stolojan (41%), urmat de Mircea Geoană (33%) şi, la distanţă, de Călin Popescu-Tăriceanu (26%).

Dacă însă sunt puşi să aleagă între unul dintre cei trei şi o a patra variantă, încă necunoscută, 5% ar prefera pe altcineva, Tăriceanu ar rămâne cu 26%, în timp ce Stolojan şi Geoană ar pierde câte două procente. Studiul relevă totodată că electoratul se aşteaptă, în mare măsură (42%), ca preşedintele să nu numească neapărat premierul din partidul care ar câştiga majoritatea parlamentară. PDL şi PNL urcă, PSD scade

Pentru cea mai mare parte dintre români, principiile doctrinare nu au nicio importanţă când vine vorba de formarea guvernului. 59% dintre cei chestionaţi de INSOMAR nu se consideră „nici de stânga, nici de dreapta“, iar pentru 71% poziţionarea doctrinară a viitorului executiv „nu contează, important este să-şi facă treaba“.

În vârful preferinţelor rămâne PDL, cu 39%, procentaj identic cu cel cu care este creditat Stolojan, în creştere cu 1% faţă de luna iulie. Din urmă vine PSD, cu 25% (faţă de 27% acum două luni), poziţionat în urma liderului său, Mircea Geoană. O diferenţă de 6% este şi între Tăriceanu şi PNL (20%), liberalii fiind însă în creştere cu 4% faţă de luna iulie. Sub pragul electoral rămân PRM şi UDMR cu câte 4%, PNG cu 3%, PCM şi PC cu câte 1%. Sondajul realizat în perioada 12-17 septembrie arată astfel nu doar că electoratul nu a sancţionat PDL pentru sprijinirea lui Corneliu Vadim Tudor să rămână în conducerea Senatului, ci „a săltat“ şi PRM spre atingerea pragului electoral cu 0,5%. Alianţele nu aduc voturi

După eşecul politic al Alianţei DA în 2004, alegătorii preferă, în proporţie de 39%, un guvern format dintr-un singur partid. 31% se pronunţă în favoarea unui guvern de tehnocraţi şi o treime mai agreează ideea alianţei la guvernare.

Orice alianţă preelectorală ar scoate la urne mai puţin decât partidele intrate separat în alegeri. După scrutinul din toamnă însă, cea mai „înghiţită“ coaliţie ar fi tot cea între PDL şi PNL (34%), care surclasează deocamdată formula PSD-PNL (27%). O combinaţie postelectorală între PSD şi PDL în schimb nu ar avea decât susţinerea a 16% din electorat.

Studiul a fost făcut pe un eşantion de 1.488 de persoane şi are o marjă de eroare de 2,8%.

PENSII ELECTORALE PSD adună ce-a semănat PNL Creşterea pensiilor, din care PNL şi-a făcut steag de campanie, se adună mai degrabă în procente electorale în dreptul PSD. Social-democraţii sunt receptaţi ca responsabili pentru mărirea veniturilor pensionarilor de 32% dintre cei chestionaţi de INSOMAR, în timp ce liberalii capitalizează doar 24%. PNL recuperează însă parţial pe fondul ajutoarelor trimise sinistraţilor din zonele inundate. Un sfert dintre respondenţi consideră că PNL s-a implicat cel mai mult în ajutorarea victimelor, 23% dau credit PDL, în timp ce 27% au rămas cu impresia că niciun partid nu a făcut nimic.

PROVOCARE Tăriceanu iese la atac

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a deschis ieri tirul atacurilor de campanie cu o etichetă pusă lui Theodor Stolojan. „Este un politician în care nu poţi să ai încredere. Când eşti premier, nu poţi să te retragi de la o zi la alta pentru că ţi se pare că eşti şantajat de cineva“, a spus liberalul într-un interviu acordat Mediafax, amintind de retragerea acestuia din cursa electorală în 2004. Tăriceanu l-a atins şi pe Mircea Geoană, cu mai multă îngăduinţă însă. „Regret că a început să facă şi el politică de tip Golden Blitz. Încă mai sper să avem o campanie bazată pe idei, nu plină de înjurături“, a adăugat premierul.